Pagina 5 din 5 PrimulPrimul 12345
Rezultate de la 61 la 69 din 69

Subiect: Educatia parintelui

  1. #61
    cris este offline Utilizator De'al casei
    Data inscrierii
    septembrie 2006
    Posturi
    2.533

    Implicit Re: Educatia parintelui

    Citat Citat din savanah Vezi post
    Cimpul nostru il avem zi de zi la dispozitie. Faci un lucru bun = ai mai pus o saminta buna, ajuti un pic inima ta sa bata si pentru altceva decit pentru grijile zilnice = ai sansa de o recolta fericita......
    Este foarte frumos si adevarat.Aceste ganduri cu 20 de ani in urma n-ar fi fost intelese sau luate in consideratie,dar azi eu observ la tot mai multa lume un nivel inalt de constiinta umana.
    Vine o vreme in care fiecare om va vedea in alt om pe sine,si nu va mai face diferente egoiste.

    Multa putere iti doresc Savanah!

    Ps; privind gramatica,poti sa mai zici cate ceva, unii mai uita.
    Vasele cu apa nu mai sunt suficiente.
    Duceti-ne direct la izvor!

  2. #62
    AlinaC este offline Utilizator Samanta
    Data inscrierii
    decembrie 2008
    Posturi
    28

    Implicit

    Salutare prieteni, nu am mai trecut de mult pe aici, a trebuit sa reduc drastic timpul petrecut la calculator din pricina unei probleme de sanatate legata de ochi.

    M-am gandit sa va dau si voua link-ul catre o carte care ar putea fi de interes: Maria Montessori - Descoperirea Copilului
    http://www.scribd.com/doc/11013996/M...977necenzurat2

    O poveste emotionanta despre ce inseamna educatia facuta cu iubire:
    http://educatiaspiritualacopil.blogs...-la-teddy.html
    Sper sa va placa.
    Cu drag,AlinaC
    Ultima editare de lovelife : 05 mar 2009 la 16:51

  3. #63
    AlinaC este offline Utilizator Samanta
    Data inscrierii
    decembrie 2008
    Posturi
    28

    Implicit Re: Educatia parintelui

    Probabil ca si multi parinti de copii mici ai zilelor de azi, ma confrunt si eu (inca de la nasterea copilului...) cu problema "muntilor de jucarii" care apar vrand nevrand in casa.
    Cei care au copii mici probabil stiu desprec e vorbesc, oricine prieten de failie vine in vizita aduce o jucarie, apoi mai sunt bunicii, unchii si matusile ... una peste alta, chiar si eu, care inca de dinainte de nastere pornisem cu anumite idei "sanatoase" de crestere si educatie a copilului, recunosc ca am avut momente in care am fost sincer depasita de situatie si m-am gasit nevoita sa fac compromisuri cu principiile in care credeam sau chiar sa le pun la mare indoiala...
    Mai jos am insirat cateva argumente (nu sunt inventii proprii, gasiti in coada sursa) pentru 2 tipuri foarte diferite de jucarii, si m-as bucura sa aflu si parerile voastre in acest sens - voi ce considerati mai sanatos, cum faceti in fapt concret, dupa ce criterii alegeti jucariile copiilor, ce considerati ca este daunator si ce considerati ca este constructiv etc

    Alina

    ***


    Jucariile nefinisate
    ü stimuleaza fantezia copilului, intrucat el le poate inventa mereu alte si alte legitati: o banala bucata de lemn poate deveni un vaporas care pluteste pe un lac, apoi un peste care poate fi pescuit, apoi o masina care circula prin imprejurimi sau un om care merge la plimbare etc.
    ü pun in miscare vointa si initiativa copilului - el isi inchipuie diverse intrebuintari din proprie vointa
    ü educa capacitatea de concentrare a copilului - cu cat copilul e mai "prins" intr-o activitate proprie in timpul jocului, cu atat capacitatea sa de concentare pentru activitatea facuta creste

    Jucariile prefabricate, finisate
    ü nu stimuleaza fantezia copilului, intrucat contin inglobate legitatile proprii: o jucarie-masinuta nu poate inchipui altceva decat o masinuta
    ü nu pun in miscare vointa copilului
    ü nu educa capacitatea de concentrare - copilul nu e stimulat in a inventa ceva din sine, ba chiar destinatia precisa a jucariilor (exemplu: masinuta care nu poate fi altceva decat masinuta) precum si numarul prea mare de jucarii induc lipsa de initiativa si superficialitatea, scaderea puterii de concentrare (se plictiseste repede, nu are rabdare sa se joace mai mult timp cu aceeasi jucarie, trece doar rapid de la una la alta fara de fapt sa intre intr-un joc)

    Exemple de jucarii nefinisate: castane, scoici samburi de piersici / caise etc, buturugi de copac, scoarte, radacini cu forme mai interesante, panze colorate, carlige de rufe, castroane si linguri de lemn etc. Un vapor poate fi realizat din mai multe scaune, panze si cleme de rufe, o masina dintr-un scaun intors, tras pe un pres etc, o banca intoarsa poate inchipui un autobuz etc

    Copiii au nevoie sa isi dezvolte cu bucurie nevoia naturala de miscare, fantezia, puterea de a se cufunda in joc, bogatia de idei, bucuria de a fi activ. Acestea constituie baza calitatilor care ii vor fi necesare ca adult.

    In cursul vietii sale, fiecare om trebuie sa parcurga anumite trepte de dezvoltare la un moment determinat in timp. Fiecare din aceste trepte se adreseaza anumitor (altor) sfere ale sufletului, si daca sunt parcurse prea timpuriu sau prea tarziu aduc prejudicii viitorului adult.
    - idei preluate din "Pedagogia Waldorf in gradinita", de Ursula Knipping

  4. #64
    poznasul este offline Utilizator Samanta
    Data inscrierii
    octombrie 2009
    Locatie
    Brasov
    Posturi
    48

    Implicit Re: Educatia parintelui

    Intrebare: De ce copilul meu are atatea lipsuri si imi creaza atatea probleme?
    Raspuns : Uita-te in oglinda si o sa-ti dai seama ca, ai mult mai multe lipsuri decat copilul tau, ba chiar ai multe de invatat de la el... Ar trebui sa-ti faca o educatie

  5. #65
    AlinaC este offline Utilizator Samanta
    Data inscrierii
    decembrie 2008
    Posturi
    28

    Implicit Re: Educatia parintelui

    Citat Citat din poznasul Vezi post
    Intrebare: De ce copilul meu are atatea lipsuri si imi creaza atatea probleme?
    Raspuns : Uita-te in oglinda si o sa-ti dai seama ca, ai mult mai multe lipsuri decat copilul tau, ba chiar ai multe de invatat de la el... Ar trebui sa-ti faca o educatie
    Salutare,

    mie mi se pare ca "situatia" este un pic mai complexa decat descrierea aforistica data mai sus.

    mie imi pare ca orice relatie (inluzand deci cea parinte-copil) este ceva bidirectional, aceasta insemnand ca fiecare are de invatat de la celalat, nu doar persoana A de la persoana B. Fiecare are lipsuri si calitati si pot invata reciproc unul de la altul atat observand calitatile si incurajandu-le in celalat si in sine, cat si observand defectele si incercand sa faca ceva cu ele.

    Cat despre oglinzi...copilul este intr-un anume sens oglinda mea, la fel cum orice om cu care interactionez direct ma "slujeste" si ma ajuta punandu-mi-se in fata ca o oglinda.

    Atunci cand gasesc ceva deranjant la alta persoana, iar acest fapt nu e o observatie obiectiva, cu una insotita de iritare, patos sau alte afecte puternice, aceste afecte sunt semnul cel mai clar ca eu insumi manifest acel defact deranjant. Daca sunt destul de sincer cu mine, destul de patrunzator si exact cu sufletul meu, nu necesita decat cateva minute ca sa imi amintesc o situatie similara in care am manifestat acel defect care ma irita la seamanul meu, "oglinda" din fatza mea. Desigur ca membrii familiei - consoarta, copii, parinti, socrii etc - intalnindu-ne mai des cu ei, au ocazii mult mai numeroase si mai variate sa ne "calce pe coada" prin oglinzile care ni le pun in fata, si vice-versa, noi pe ei, prin oglinda pe care le-o oferim prin propria persoana.

    Cu prietenie, AlinaC

  6. #66
    poznasul este offline Utilizator Samanta
    Data inscrierii
    octombrie 2009
    Locatie
    Brasov
    Posturi
    48

    Implicit Re: Educatia parintelui

    Citat Citat din AlinaC Vezi post
    Salutare,

    mie mi se pare ca "situatia" este un pic mai complexa decat descrierea aforistica data mai sus.

    mie imi pare ca orice relatie (inluzand deci cea parinte-copil) este ceva bidirectional, aceasta insemnand ca fiecare are de invatat de la celalat, nu doar persoana A de la persoana B. Fiecare are lipsuri si calitati si pot invata reciproc unul de la altul atat observand calitatile si incurajandu-le in celalat si in sine, cat si observand defectele si incercand sa faca ceva cu ele.

    Cat despre oglinzi...copilul este intr-un anume sens oglinda mea, la fel cum orice om cu care interactionez direct ma "slujeste" si ma ajuta punandu-mi-se in fata ca o oglinda.

    Atunci cand gasesc ceva deranjant la alta persoana, iar acest fapt nu e o observatie obiectiva, cu una insotita de iritare, patos sau alte afecte puternice, aceste afecte sunt semnul cel mai clar ca eu insumi manifest acel defact deranjant. Daca sunt destul de sincer cu mine, destul de patrunzator si exact cu sufletul meu, nu necesita decat cateva minute ca sa imi amintesc o situatie similara in care am manifestat acel defect care ma irita la seamanul meu, "oglinda" din fatza mea. Desigur ca membrii familiei - consoarta, copii, parinti, socrii etc - intalnindu-ne mai des cu ei, au ocazii mult mai numeroase si mai variate sa ne "calce pe coada" prin oglinzile care ni le pun in fata, si vice-versa, noi pe ei, prin oglinda pe care le-o oferim prin propria persoana.

    Cu prietenie, AlinaC
    Copii au anumite inclinatii inca de mici care tin de personalitatea lor. Dar in paralel inca de mici ei iau ca model parintii. Pe langa asta un comportament exagerat al parintilor duce implicit la reactii exagerate din partea copiilor. Ca sa intelegem de unde vin anumite rectii ale copilului trebuie uneori sa ne punem in locul lui si sa ne gandim cum am reactiona noi in locul lor chiar si ca adulti..
    Nu putem invinovati copii pentru niste un anumit comportament fata de noi relatia dintre parinte si copil este similara dar mult mai profunda decat cea dintre doi adulti... Este clar ca , daca , copilul nu vrea sa comunice cu noi , asta inseamna ca nici noi nu stim sa comunicam cu el... Cele mai multe reactii sunt induse de comportamentul nostru ...
    Ar trebui sa ne dam seama si sa vedem in jurul nostru ca cei mai multi parinti au un comportament rigid fata de copii lor , un comportament imprumutat sau reguli fixiste..
    Fiecare copileste diferit si are personalitatea sa... Comportamentul nostru trebuie sa fie flexibil si sa se adapteze personalitatii copilului si nu invers, nu copilul trebuie sa se adapteze rigiditatii parintilor

    Copii se simt neintelesi si atunci parintii nu mai constituie un model pentru ei .... Copii nu mai vad in parinti acele persoane [pe care se pot baza...... etc

  7. #67
    Camelia Avatar
    Camelia este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    noiembrie 2006
    Locatie
    Ploiesti
    Posturi
    2.432

    Implicit Re: Educatia parintelui

    Părinți străluciți, profesori fascinanți

    - Augusto Cury



    Generația actuală de părinți a vrut cumva să compenseze lipsurile copilăriei lor și a încercat să dea copiilor ce aveau mai bun: cele mai frumoase jucării, haine, plimbări, școli, televizor și calculator. Alții le-au umplut timpul copiilor cu multe activități educative ca învățarea limbilor străine, informatică, muzică. Intenția este excelentă, însă părinții nu au înțeles că televizorul, jucăriile cumpărate, internetul și excesul de activități blochează copilăria, în care copilul are nevoie să inventeze, să înfrunte riscuri, să sufere decepții, să aibă timp de joacă și să se bucure de viață.

    Acest lucru se întâmplă pentru că inteligența lor a fost blocată, noi ne-am transformat în mașini de muncit iar pe ei îi transformăm în mașini de învățat.

    1. Blocarea inteligenței

    Sistemul educațional actual aduce foarte multă informație, de cele mai multe ori inutilă. Copiii și tinerii învață cum să opereze cu fapte logice, dar nu știu cum să abordeze eșecurile. Învață să rezolve probleme de matematică, dar nu știu să-și rezolve conflictele existențiale. Sunt antrenați să facă calcule fără să greșească, dar viața este plină de contradicții și probleme care nu pot fi calculate. Acest lucru se întâmplă pentru că inteligența lor a fost blocată, noi ne-am transformat în mașini de muncit iar pe ei îi transformăm în mașini de învățat.

    2. Utilizarea greșită a funcțiilor memoriei

    Prin sistemul educațional actual memoria copiilor este transformată într-un depozit de informație inutilă, iar excesul acesteia blochează inteligența copiilor și bucuria lor de a trăi. Cea mai mare parte a informațiilor pe care le acumulăm nu vor fi folosite niciodată. Numărul actual de școli este mai mare decât în orice altă epocă, însă acestea nu produc persoane care gândesc, și nu e de mirare că elevii au pierdut plăcerea de a învăța.

    Pe de altă parte, mediile de informare îi seduc cu stimuli rapizi, gata preparați, care îi transportă pe tineri, fără ca ei să facă vreun efort, în mijlocul diverselor aventuri - sportive, de război, politice sau sentimentale. Bombardamentul acesta de stimuli care vin prin televiziune și internet acționează asupra subconștientului, mărindu-le nevoia de plăceri în viața reală. Astfel în timp ei nu mai găsesc plăcere în micii stimuli ai rutinei zilnice și vor căuta stimuli tot mai puternici, trebuind să facă foarte multe lucruri pentru a avea puțină plăcere. Toate acestea generează personalități fluctuante, instabile și nemulțumite.

    3. Informăm și nu formăm

    Noi nu îi formăm pe tineri, ci doar îi informăm. Ei cunosc tot mai mult despre lumea în care se află, dar nu știu mai nimic despre lumea lor interioară. Educația este tot mai lipsită de ingredientul emoțional și produce tineri care rareori știu să își ceară iertare, să își recunoască limitele sau să se pună în locul celorlalți.

    Care este rezultatul?
    O generație de copii și tineri mai bolnavă psihic decât oricare alta din istoria umanității: copii depresivi, preadolescenți și adolescenți care dezvoltă obsesii, sindroame de panică, timiditate, fobii sau agresivitate. În plus, tot mai mulți dintre ei caută plăcerea de moment în consumul de tutun, alcool și droguri.

    CE ESTE DE FĂCUT?
    Dr. Augusto Cury ne spune că în ziua de azi nu ajunge să fim părinți buni, ci trebuie să devenim părinți inteligenți. Pentru aceasta ne vorbește despre șapte deprinderi ale "părinților buni" și cum trebuie transformate ele de către "părinții inteligenți".
    "Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede!" - proverb romanesc


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.



    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  8. #68
    Camelia Avatar
    Camelia este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    noiembrie 2006
    Locatie
    Ploiesti
    Posturi
    2.432

    Implicit Re: Educatia parintelui

    Părinți străluciți, profesori fascinanți

    - Augusto Cury



    . Părinții buni dau cadouri, părinții inteligenți dăruiesc propria lor ființă


    Părinții buni au grijă să satisfacă, în măsura posibilităților lor economice, dorințele copiilor lor. Fac petreceri pentru aniversări, le cumpără pantofi, haine, produse electronice, organizează excursii.
    Părinții inteligenți dau copiilor ceva incomparabil mai valoros. Ceva ce nu se poate cumpăra cu toți banii din lume: ființa lor, povestea vieții lor, experiențele lor, lacrimile lor, timpul lor.
    Părinții care le fac în permanență daruri copiilor lor sunt păstrați în amintire doar pentru un moment. Părinții care se preocupă să le dăruiască copiilor exemple și povestiri din viața lor rămân de neuitat.



    . Părinții buni alimentează corpul, părinții inteligenți alimentează personalitatea

    Astăzi, părinții buni cresc copii zbuciumați, înstrăinați, autoritari și angoasați, pentru că societatea s-a transformat într-o fabrică de stres. Părinții care nu-și învață copiii să aibă o viziune critică asupra publicității, a emisiunilor de televiziune și a discriminării sociale îi transformă într-o pradă ușoară pentru sistemul acaparator. Pentru acest sistem, copilul vostru nu este o ființă umană, ci un consumator. Pregătiți copilul pentru " a fi", căci lumea îl va pregăti pentru " a avea".
    Ajutați-vă copiii să nu fie sclavii problemelor lor. Alimentați amfiteatrul gândurilor și teritoriul emoțiilor cu curaj și îndrăzneală. Nu le acceptați timiditatea și nesiguranța. Dacă problemele se pot rezolva, vor fi rezolvate, iar dacă nu, trebuie să ne acceptăm limitele.


    . Părinții buni corectează greșelile, părinții inteligenți își învață copiii cum să gândească

    Vechile corecții și binecunoscutele predici nu mai funcționează. Când deschideți gura să repetați același lucru, declanșați un resort din subconștient care deschide anumite arhive ale memoriei, ce conțin critici mai vechi. 99% din criticile și corecțiile părinților sunt inutile în influențarea personalității tinerilor.
    A-ți surprinde copilul înseamnă a spune lucruri la care ei nu se așteaptă. De exemplu: copilul a ridicat glasul la voi. Se așteaptă să țipați și să-l pedepsiți. Dar puteți începe prin a tăcea și a vă relaxa, apoi puteți spune:"Nu mă așteptam să mă superi în felul acesta. În ciuda durerii pe care mi-ai provocat-o, eu te iubesc și te respect mult". Apoi copilul trebuie lăsat să se gândească.


    Părinții buni spun: " Greșești"; părinții inteligenți spun: "Ce părere ai despre comportamentul tău?" "Gândește înainte să reacționezi"



    . Părinții buni își pregătesc copiii pentru aplauze, părinții inteligenți își pregătesc copiii pentru eșecuri


    Părinții buni educă inteligența copiilor lor, părinții inteligenți le educă sensibilitatea.
    Stimulați-i pe copii să aibă obiective, să caute succesul în studiu, în muncă, în relațiile sociale, dar nu vă opriți aici. Ajutați-i să nu le fie teamă de insuccese. Nu există podium fără înfrângeri. Mulți nu strălucesc în munca lor pentru că au renunțat în fața primelor obstacole, pentru că nu au avut răbdare să suporte un "nu", pentru că nu au avut îndrăzneala de a înfrunta unele critici, nici umilința de a-și recunoaște greșeala.
    Perseverența este la fel de importantă ca și capacitățile intelectuale. Pentru părinții inteligenți, a avea succes nu înseamnă a avea o viață fără greșeli. De aceea sunt în stare să spună copiilor lor: "Am greșit", "Scuză-mă", "Am nevoie de tine". Părinții care nu-și cer scuze nu-și vor învăța copiii cum să abordeze aroganța.



    . Părinții buni vorbesc, părinții inteligenți dialoghează ca niște prieteni


    A sta de vorbă înseamnă a vorbi despre lumea care ne înconjoară, a dialoga înseamnă a vorbi despre lumea în care suntem: a relata experiențe, a împărtăși ceea ce se află ascuns în inima fiecăruia, a pătrunde dincolo de cortina comportamentelor. Peste 50% din părinți n-au avut curajul de a dialoga cu copiii lor despre temerile, pierderile și frustrările personale.
    Nu trebuie să deveniți o jucărie în mâna copilului, ci un prieten foarte bun. Adevărata autoritate și respectul solid se nasc din dialog. Dialogul este o perlă ascunsă în inimă. Ea este scumpă, pentru că aurul și argintul n-o pot cumpăra.



    . Părinții buni dau informații, părinții inteligenți povestesc istorioare

    Captați-vă copiii prin inteligența voastră, nu prin autoritate, bani sau putere. Știți care este termometrul care indică dacă sunteți agteabil? Imaginea pe care o au despre voi copiii și prietenii acestora. Dacă le face plăcere să fie în preajma voastră, ați trecut testul.
    Odată, una dintre fiicele mele a fost criticată pentru că era o persoană simplă. Se simțea tristă și respănsă.După ce am auzit povestea ei, mi-am pus imaginația la treabă și i-am spus următoarea pildă: unii preferă un soare frumos pictat într-un tablou, alții preferă un soare real, chiar dacă este acoperit cu nori. Am întrebat-o: ce soare preferi? A ales soarele real Atunci, am adăugat, chiar dacă unii oameni nu cred în soarele tău, el strălucește. Tu ai lumina proprie. Într-o zi norii se vor risipi și oamenii te vor vedea. Să nu-ți fie teamă că îți pierzi lumina.


    PĂRINȚII INTELIGENȚI ÎȘI STIMULEAZĂ COPIII SĂ-ȘI ÎNVINGĂ TEMERILE ȘI SĂ AIBĂ ATITUDINI BLÂNDE.





    . Părinții buni oferă oportunități, părinții inteligenți nu renunță niciodată



    Părinții inteligenți sunt semănători de idei și nu controlează viața copiilor lor. Ei seamănă și așteaptă ca semințele să germineze. Pe timpul așteptării poate să apară mâhnire, dar, dacă semințele sunt bune, vor încolți.
    Nimeni nu-și ia diplomă în misiunea de a educa. Înainte, părinții erau autoritari; astăzi sunt copiii. Învățați să spuneți "nu" fără teamă. Dacă ei nu aud "nu" de la d-voastră, nu vor fi pregătiți să audă "nu" de la viață. Părinții nu trebuie să cedeze în fața șantajelor și presiunii copiilor. În caz contrar, emoția copiilor va deveni un balansoar:: astăzi sunt docili, mâine explozivi. Trebuie stabilite clar ce aspecte pot fi negociabile. De exemplu, a merge la culcare noaptea târziu în cursul săptămânii și a se trezi devreme pentru a învăța este inacceptabil și prin urmare ne-negociabil.
    "Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede!" - proverb romanesc


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.



    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  9. #69
    Camelia Avatar
    Camelia este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    noiembrie 2006
    Locatie
    Ploiesti
    Posturi
    2.432

    Implicit Re: Educatia parintelui

    Trăim vremuri grele. Părinții din toată lumea se simt pierduți. Cucerirea planetei sufletului copiluluieste mai compexă decât cucerirea planetei.


    CELE 7 PĂCATE CAPITALE ALE EDUCAȚIEI

    1. A corecta în public
    2. A exprima autoritatea cu agresivitate
    3. A fi excesiv de critic: a obstrucționa copilăria celui educat
    4. A pedepsi la furie și a pune limite, fără a da explicații
    5. A fi nerăbdător și a renunța să mai faci educație
    6. A nu te ține de cuvânt
    7. A distruge speranța și visele


    Dr. Augusto Cury, psihiatru și psihoterapeut, și-a dedicat 17 ani din viață cercetării modului în care construiește și se dezvoltă inteligența. Analiza pe care o face societății contemporane ajunge la următoarea concluzie: singurătatea nu a fost niciodată atât de intensă: părinții își ascund sentimentele de copii, copiii își ascund lacrimile de părinți și profesorii se refugiază în autoritarism. Cantitatea de informație și cunoștințe disponibile este mai mare; cu toate acestea, noile generații nu sunt formate pentru a gândi, ci pentru a repeta informații. În cartea sa, "Părinți străluciți, profesori fascinanți", tradusă și în română, Dr. Augusto Cury atrage atenția asupra necesității schimbării felului în care se face educația contemporană.

    Părinți străluciți, profesori fascinanți - Augusto Cury
    "Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede!" - proverb romanesc


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.



    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

Pagina 5 din 5 PrimulPrimul 12345

Reguli postare

  • Nu puteti crea subiecte noi
  • Nu puteti posta replici
  • Nu puteti posta atasamente
  • Nu puteti sa va editati postarile
  •