Pagina 1 din 2 12 UltimulUltimul
Rezultate de la 1 la 15 din 24

Subiect: Scrierea Dacilor

  1. #1
    Camelia Avatar
    Camelia este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    noiembrie 2006
    Locatie
    Ploiesti
    Posturi
    2.432

    Implicit Scrierea Dacilor

    tot mai multe voci vorbesc despre scrierea dacilor ca despre o realitate

    mai mult, dna VIORICA ENACHIUC, a reusit sa omologheze la nivel international scrierea dacilor, despre care a vorbit anul acesta la Mangalia, la Simpozionul de Inforenergetica 2008.

    scrierea dacilor se facea de la dreapta la stanga, iar literele par a fi precursoare scrierilor grecesti.

    scrierea dacilor pare Cine are mai multe date, ar putea sa le inscrie in acest subiect.
    "Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede!" - proverb romanesc


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.



    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  2. #2
    Camelia Avatar
    Camelia este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    noiembrie 2006
    Locatie
    Ploiesti
    Posturi
    2.432

    Implicit Re: Scrierea Dacilor

    iata o alta descoperire interesanta, despre care am vost anuntata prin e-mail
    cititi si bucurati-va!





    Scriere străveche sau hartă schematică?

    Bucăți din piatră, purtătoare de simboluri necunoscute



    Cotate printre cele mai sălbatice și inaccesibile masive muntoase din țară, zona Buzăului își dezvăluie încet tainele ascunse printre crăpături



    Legendele din vechime leagate de zona Buzăului nu încetează să-și dezvăluie din ce în ce mai mult secretele, uimind specialiștii din lumea întreagă. Dacă cu aproape 20 de ani în urmă în satul Scăieni din Bozioru, din întîmplare, un sătean a descoperit cranii și oase ale uriașilor de peste 2,4 metrii înălțime, ce au trăit se pare în această zonă, mai aproape de zilele noastre, la Alunișul Nucului, se dezvăluia publicului larg, chilii ale unor călugări ortodocși, din secolul al XIV-lea pe amplasamentul unor mai vechi așezări ale anahoreților zamolxieni. Noutatea era, printre altele și așa zisa “crucea egipteană” scrijelită pe pereții locuinței din stîncă, care se pare , că era anterioară secolului I e.n. Acum seria descoperirilor vine să confirme și mai mult faptul că la curbura Carpaților exista din vremuri imemoriabile o vatră de cultură deosebită. Mărturia este adusă de data aceasta de o piatră cu simboluri ciudate descoperită zilele acestea în zona Brotari, din comuna Colți.



    "Piatra însemnată"



    Alertați de localnici, arheologii Muzeului Județean Buzău au descoperit în zona așezărilor rupestre o bucată dintr-o piatră inscripționată cu simboluri ce aparțin unei civilizații necunoscute. “ Mai degrabă sînt simboluri decît semnele unei scrieri, adică pătrate, steluțe, mici dreptunghiuri și altele de acest fel. Am săpat în preajmă și am descoperit o bucată mult mai mare de piatra cu însemne, decît era cea inițială. Pînă la această dată nu știm decît că sînt făcute de o ființă umană dar nu putem preciza epoca sau ceea ce vor să însemne ele”, spune Doina Ciobanu, directorul Muzeului Județean Buzău. “Piatra însemnată", este în formă de ciupercă și se află în celebrele așezări rupestre, Aghaton și Fundul Peșterii, care cuprind simboluri începînd din Epoca Bronzului și pînă în perioada creștinismului timpuriu. Din primele informații luate de la reprezentanții Muzeului Județean, se pare că, scrierea va fi prezentată în luna septembrie istoricilor din întreaga lume cu prilejul Simpozionului internațional de la Sinferopol, Crimeea, unde sunt invitați și istoricii buzoieni.



    Iulian Gavriluță
    "Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede!" - proverb romanesc


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.



    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  3. #3
    Camelia Avatar
    Camelia este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    noiembrie 2006
    Locatie
    Ploiesti
    Posturi
    2.432

    Implicit Re: Scrierea Dacilor

    Imagini si însemnări incizate pe blocuri de piatră din cetăile dacice din MunŃii Sureanului

    Alexandru Berzovan

    Cuvânt înainte

    Studiul elementelor arheologice de suprastructură ne poate fi de un deosebit folos în reconstituirea aspectelor de spiritualitate din lumea antică. Dintre aceste elemente de suprastructură, se detasează ca si importanŃă scrierea si imaginea. În această idee, prin prezenta lucrare ne propunem să analizeze exemplele de scriere si de iconografie incizate
    pe blocuri de piatra din zona MunŃilor Orăstiei.

    Introducere

    De-a lungul istoriei, a existat tendinŃa de a asocia cunoasterea si utilizarea scrisului într-o anumită cultură sau areal cultural, cu atingerea unui nivel superior de dezvoltare socială si spirituală care să permită si să necesite fixarea ideilor printr-un set de simboluri aflate într-o relaŃie de interdependenŃă cu vorbirea articulată. În lucrarea sa „Istoria Scrierii”, Steven Roger Fischer susŃine că o definiŃie atotcuprinzătoare a scrierii nu poate fi dată, afirmând, totodată, că orice sistem de scriere complet ar trebui să îndeplinească următoarele criterii: să aibă drept scop realizarea unui act de comunicare, care să consiste din simboluri grafice artificiale realizate pe o suprafaŃă solidă aceste simboluri aflându-se într-o legatură directă cu vorbirea articulată. Fără îndoială, au existat popoare care au reusit să creeze produse cultural-spirituale deosebite fără a utiliza si a cunoaste scrierea – de fapt, în perioada antică, chiar si în cadrul societăŃilor alfabetizate, scrierea ca atare fiind apanajul unei categorii destul de restrânse de oameni. Dacă scrierea este o prezenŃă firească si indiscutabilă în lumea clasică grecoromană
    precum si în cea orientală, în spaŃiul european „barbar” ea ne apare mai mult ca o manifestare culturală periferică. Asa stau lucrurile, spre exemplu, cu spaŃiul iberic, un areal destul de eterogen din punct de vedere etnic în acest orizont cronologic, fiind supus totodată unor diverse influenŃe culturale – iar de acest aspect Ńine si utilizarea scrierii cu
    caractere feniciene

    1, ulterior grecesti si latine, si chiar de existenŃa unei literaturi locale incipiente
    2. În ceea ce priveste utilizarea scrierii de către gali, ilustrativ este citatul din Iulius Caesar, De Bello Gallico, VI, 14, în care ni se vorbeste atât despre reticenŃa druizilor de a-si fixa în scris învăŃăturile, cât si despre utilizarea scrierii cu caractere 1Jose Angel Zamora Lopez, La practica de escribir entre los primeros fenicios peninsulares y la
    introduccion de la escritura entre los pueblos paleohispanicos în PAL IX, PAL 5 2005, p. 170. 2Martin Almagro Gorbea, La literatura tartesica - fuentes historicas e iconograficas, în Gerion, 23, I, 2005, p. 39- 80. grecesti în relaŃiile negustoresti3. Tot Caesar ne relatează, într-un alt pasaj, despre descoperirea unor tăbliŃe cerate într-una dintre fortificaŃiile helveŃilor. De departe, scrierea cu caractere grecesti a fost cea mai des utilizată, cu toate că în spaŃiul lepontic a fost utilizată si scrierea cu caractere etrusce, iar, în zona central-estică a Galiei, s-au
    utilizat si grafeme ale alfabetului latin, în legendele unora dintre monede4. E de notat faptul că s-au descoperit si numeroase piese cu însemnări în limba galică, datând din perioada de după cucerirea romană, dar si contemporane procesului de cucerire5. Paul- Marie Duval a reunit toate aceste inscripŃii în Recueil des inscriptions gauloise (R.I.G).
    În ceea ce priveste spaŃiul nord-tracic, la ora actuală se cunosc un număr relativ restrâns de inscripŃii, realizate exclusiv cu grafeme helenice si latine, niciuneia nefiindu-i unilateral acceptată calitatea de a fi redactată în idiomul autohton. De îndelungate polemici au beneficiat inscripŃiile pe vase (precum cea de pe vasul stampilat cu însemnarea DECEBALUS PERSCORILO, descoperit la Grădistea Muncelului), dar si
    cele câteva însemnări descoperite la OcniŃa – Buridava si publicate, în mai multe rânduri, de către Dumitru Berciu6 si multe altele. De o abordare relativ extensivă s-au mai bucurat si însemnările descoperite pe blocuri de piatră la Sarmizegetusa Regia, care reprezintă obiectul lucrării de faŃă. Remarcăm totodată apariŃia unor volume care tratează extensiv
    problema scrierii (asociate de cele mai multe ori cu imagini) la geto-daci, mai ales în mediul carpic7. Chiar d acă multe dintre epigrafele prezentate în aceste două lucrări sunt discutabile, meritul autorului rămâne de a fi deschis noi direcŃii de cercetare în aceasta problemă. Remarcăm, din nefericire, în peisajul istoriografic de după 1990, proliferarea unor
    noi curente pseudostinŃifiice de factură tracomană, cu trimitere la pseudoinscripŃii, precum asa-numitele "PlăcuŃe de plumb" de la Sinaia, a căror neautenticitate a fost reliefată în mai multe rânduri de specialisti consacraŃi8. 3 “...Druides a bello abesse consuerunt neque tributa una cum reliquis pendunt; militiae vacationem omniumque rerum habent immunitatem. Tantis excitati praemiis et sua sponte multi in disciplinam
    conveniunt et a parentibus propinquisque mittuntur. Magnum ibi numerum versuum ediscere dicuntur. Itaque annos nonnulli vicenos in disciplina permanent. Neque fas esse existimant ea litteris mandare, cum
    in reliquis fere rebus, publicis privatisque rationibus Graecis litteris utantur. Id mihi duabus de causis instituisse videntur ,quod neque in vulgum disciplinam efferri velint neque eos, qui discunt, litteris confisos
    minus memoriae studere: quod fere plerisque accidit, ut praesidio litterarum diligentiam in perdiscendo ac memoriam remittant. In primis hoc volunt persuadere, non interire animas, sed ab aliis post mortem
    transire ad alios, atque hoc maxime ad virtutem excitari putant metu mortis neglecto...” cf. Caesar De Bello Gallico, Liber Sextus: 13.4-20.3, după http://latin-language.co.uk/text/cae...bello-gallico/ la
    15. IV. 2008 . 4Helene Chew, Langue et ecriture en Gaule Romain, in Les Fiches Pedagogiques du Musee des Antiquites nationales, Chateau de Saint-Germain-en-Laye p. 3. 5 Th. Rehren “A Roman zinc tablet from Bern, Switzerland: Reconstruction of the Manufacture”, în
    Archaeometry 94, The Proceedings of the 29th International Symposium on Archaeometry 1996, eds S. Demirci et al., Ankara, p. 35- 45.
    6D. Berciu, Scriere cu litere latine si grecesti descoperită la Buridava (OcniŃa, jud. Vâlcea) ,în SCIV, XXX, 4, p. 481- 499 ; idem, Buridava dacică, Ed. Academiei, Bucuresti 1981. 7 Silviu Sanie, Scriere si imagine în spaŃiul carpato-nistrean, Ed. UniversităŃii Alexandru Ioan Cuza, Iasi
    2003; idem, Din istoria culturii si religiei geto-dacilor (ed. a II-a), Ed. UniversităŃii Alexandru Ioan Cuza, Iasi 1999. 8S. Olteanu, TăbliŃele de plumb „dabogete”. Un punct de vedere, http://soltdm.com/reviews/tabliteromalo.htm la 21. 03. 2008. În lucrarea de faŃă, ne vom apleca doar asupra unui aspect din problematica scrierii la geto-daci, anume asupra blocurilor însemnate din cetăŃile dacice din MunŃii Orăstiei. De ce facem, în titlul lucrării, trimitere si la „imagini”? Întrucât, dacă scrierea
    este utilizată în primul rând pentru a transmite un mesaj exprimabil în vorbire articulată, fonemică, imaginea transmite, la rândul ei, un mesaj: unul de multe ori imposibil de transpus fonemic, dar în egală măsură puternic si penetrant, indiferent de rostul său - artă, joc, magie. Tocmai din acest motiv, am considerat necesar să includem si imaginile
    incizate în acest studiu.

    Scurt istoric al cercetărilor

    Prima semnalare a unor blocuri însemnate din perimetrul cetăŃilor dacice din MunŃii Sureanului o datorăm istoricului transilvan Eder, care, într-o scrisoare aflată în colecŃia lui I. Kemeny, menŃionează descoperirea în zona dealului Grădistii a mai multor litere incizate în blocuri de piatră. Cu ocazia cercetărilor făcute din ordinul Tezauriatului Regal, în anul 1803, se pare că ar fi fost realizate mai multe copii, prin mulaj, a unor
    litere de pe blocuri. În anul 1838, pasionatul de antichităŃi Johannes Ackner face o călătorie la Grădistea Muncelului, publicând în 1844 o parte a cercetărilor sale, care cuprind referiri si descrieri ale unora dintre „monograme si litere unice”. Cu toate acestea, J. Neigebaur si G. Finaly spun că nu au putut identifica pe teren blocurile descrise de Ackner, considerând că nu avem de-a face cu însemnări, ci doar cu urme
    lăsate de agenŃii naturali. Mai târziu, în monumentala sa lucrare „Getica”, Vasile Pârvan tratează expeditiv problema însemnărilor de pe blocuri, considerându-le drept semne de zidar, folosite pentru a usura potrivirea blocurilor în edificii9. În anul 1951, Constantin Daicoviciu publică o sinteză a cercetărilor arheologice pe care le-a desfăsurat în situl
    Sarmizegetusa Regia, ocazie cu care, în câteva pagini, discută problema în contextul descoperirii unor noi blocuri cu însemnări, ce confirmau într-o mare măsura relatările anterioare ale lui Eder si Ackner10. În ceea ce priveste rostul acestor însemnări, C. Daicoviciu le consideră drept „nume de zei, heroi, regi sau preoŃi sau alte însemnări cu caracter sacral”11, respingând categoric interpretarea dată de Vasile Pârvan. În viziunea lui C. Daicoviciu, prezenŃa pe blocuri a unor grafeme „inexistente în alfabetul grecesc clasic” dar si absenŃa aproape completă a vocalelor, s-ar explica prin particularităŃile fonetismului limbii dacice, particularităŃi care ar fi obligat pe preoŃii cărturari daci să improvizeze, inventând noi grafeme. În această idee, C. Daicoviciu propune si lecturara
    unui grup de trei grafeme, I Π Ρ drept ζιπερ sau ζοπιρ, nume tracic destul de bine atestat.
    În anul 1970, în teza sa de doctorat, în cadrul subcapitolului ce tratează problema scrierii
    la daci, Hadrian Daicoviciu acceptă opiniile susŃinute de C. Daicoviciu, oferind un prim repertoriu al tuturor blocurilor cunoscute, onsiderându-le antroponime (eventual simboluri, dar nu cuvinte comune din limba dacă), redate în scris cu omiterea vocalelor, formând, eventual, un „album de regi, mari preoŃi sau demnitari daci”12. Mare parte din
    aceste antroponime s-ar fi putut obŃine prin alăturarea a două sau mai multe blocuri cu 9V. Pârvan, Getica, p. 480 apud A. Bodor, Blocurile cu litere grecesti din cetăŃile dacice, în Crisia, I, 1972,
    p. 27, n. 7 . 10C. Daicoviciu, Studiul traiului dacilor în MunŃii Orăstiei, în SCIV , II, 1951, p. 95- 126.
    11Ibidem, p. 120.
    12 H. Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Ed. Dacia, Cluj, 1972, p 231.
    însemnări. În ceea ce priveste blocurile însemnate cu o singură literă, precum cele descoperite în cetăŃile de la Costesti-Blidaru si Căpâlna, H. Daicoviciu le acceptă semnificaŃia de semne de zidar. Aceleasi opinii sunt prezente si în volumul „de popularizare” Dacii, apărut anterior, în 1966. Aproape simultan cu apariŃia tezei de doctorat a lui H. Daicoviciu, Andras Bodor prezintă, la simpozionul „Dacii, istoria si
    civilizaŃia lor”, desfăsurat la Oradea în 2 – 4 octombrie 1971, comunicarea sa „Blocurile cu litere grecesti din cetăŃile dacice”, publicată ulterior în revista Crisia din anul 1972. A. Bodor analizează toate însemnările cu grafeme grecesti descoperite în zona MunŃilor
    Orăstiei, împărŃindu-le în trei categorii: însemnări pe diferite instrumente indicatoare ale destinaŃiei si mărimii sau mărci de personalizare a instrumentului respectiv, semne de
    zidar precum blocurile însemnate cu câte-o singură literă, descoperite la Costesti-Blidaru si la Căpâlna, dar si însemnări cu caracter complex, precum blocurile însemnate cu grupuri de litere si litere izolate descoperite la Grădistea Muncelului13. În ceea ce priveste
    rostul acestor însemnări, A. Bodor le consideră a fi însemnări cifrice, găsind analogii si explicaŃii inclusiv pentru grafemele prezente pe unele blocuri pe care C. Daicoviciu nu le regăsea în forma clasică a alfabetului grecesc. PoziŃionarea însemnărilor a fost si ea interpretată, mai ales întrucât unele dintre acestea erau amplasate periferic, si nu centrate
    pe suprafaŃa blocurilor în speŃă. Astfel, blocurile cu însemnări ar putea constitui un ansamblu de însemnări cifrice, utilizate de preoŃii daci în calcule matematicoastronomice, Andrei Bodor presupunând astfel a priori un caracter templum-tempus pentru unele dintre sanctuarele aflate în zona sacră a Sarmizegetusei Regia14. În urma apariŃiei acestui studiu, în varianta tipărita a tezei sale de doctorat din anul 1972, Hadrian
    Daicoviciu îsi mai nuanŃează oarecum opiniile referitoare la rostul blocurilor, acceptând posibilitatea ca unele dintre ele să fi avut si un sens cifric sau un alt sens mai greu de înŃeles. Totusi, critică opinia lui Bodor pe motiv că, desi oricărui grup de grafeme grecesti poate să i se dea o interpretare cifrică, nu orice cifre sau numere pot fi legate de calcule astronomice15. Cu toate acestea, opinia lui Andrei Bodor va fi adoptată ulterior si de I. H. Crisan”16. Tot I. H. Crisan menŃionează, cu acestă ocazie, si opinia lingvistului I. I. Russu, care considera că grafemele de pe blocuri nu pot avea decât, cel mult, o valoare cifrică17.
    În anul 1997, Ioan Glodariu publică un studiu ce relua din nou ipoteza propusă de Pârvan a însemnărilor drept „semne de zidar”18. În opinia sa, semnele găsite in situ precum cele de la Costesti-Blidaru si Capâlna, ar reprezenta destinaŃia lotului de blocuri fasonate în carieră, iar însemnările mai complexe de pe blocurile din zona Sarmizegetusei
    Regia, ar desemna litere pentru usurarea procesului montării, indicativul sefului unui lot, monograme, etc. Pentru a susŃine ipoteza, autorul propune o serie de interesante analogii cu astfel de descoperiri îndeosebi din lumea greco-romană. În ceea ce priveste cazul unui grafem Φ descoperit la cariera de la Măgura Călanului, el ar reprezenta, în opinia
    aceluiasi autor, un semn de avertisment. Pentru unele dintre onograme, e cu marcaje, apud I. Glodariu
    "Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede!" - proverb romanesc


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.



    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  4. #4
    Camelia Avatar
    Camelia este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    noiembrie 2006
    Locatie
    Ploiesti
    Posturi
    2.432

    Implicit Re: Scrierea Dacilor

    I. Glodariu propune cu titlu de ipoteză chiar si câteva posibile lecturi. Într-o lucrare ceva mai recentă 13 A. Bodor, op.cit., p. 27- 28.
    14 Ibidem, p. 35 15 H. Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Ed. Dacia, Cluj-Napoca 1972, p. 231, n. 65.
    16 I. H. Crisan, CivilizaŃia geto-dacilor, Ed. Albatros, Bucuresti 1986, p. 300– 301.
    17 Ibidem.
    18 I. Glodariu, Blocuri cu marcaje în construcŃiile dacice din MunŃii Sureanului, în EphemNap, VII, 1997.
    a cercetătoarei Gabriela Gheorghiu, interpretarea literelor drept semne de zidar este acceptată19, desi autoarea admite peste câteva pagini că datorită faptului că blocurile nu se mai află in situ, semnificaŃia inscripŃiilor incizate nu mai poate fi reconstituită20. Într-un articol recent apărută a Gabrielei Gheorghiu se menŃine părerea că
    blocurile inscripŃionate din zona sacră de la edificiul, a cărui funcŃionalitate nu poate fi determinată, sunt însemne de zidari21.
    În fine, în lucrarea foarte recent apărută a lui Dan Oltean, apare o inedită interpretare a C–urilor incizate pe blocuri de piatră la Căpâlna si Costesti-Blidaru dar si a unor prea puŃin cunoscute blocuri însemnate descoperite în asezarea de la FeŃele Albe, a căror urmă s-a pierdut. Autorul neagă vehement calitatea lor de semne de zidar,
    considerându-le mai degrabă însemne, efigii ale puterii unor nobili locali22. În ceea ce priveste blocurile însemnate descoperite la Sarmizegetusa Regia, Dan Oltean tratează pe scurt problema, menŃionând la rândul său imposibilitatea realizării unei analize de vreme ce blocurile nu s-au mai păstrat într-un context arheologic clar. Cu toate acestea, autorul consideră că grupuri de grafeme precum BA sau chiar si grafeme singulare precum B, ar putea fi însemne legate de statutul regal al cetăŃii de Grădistea Muncelului23. În ceea ce priveste imaginile de pe blocuri de piatră, menŃionăm descoperirea a
    două astfel de blocuri la cetatea dacică de la Căpâlna, incizate cu desene reprezentând animale fantastice, primul dintre ele, descoperit în campania de săpături desfăsurată de Dumitru Berciu, fiind, din păcate, astăzi pierdut24. Contextul descoperirilor excludea o
    intervenŃie târzie, modernă sau feudală, asupra blocurilor. În ceea ce priveste interpretarea acestor imagini puternic schematizate, autorii sunt precauŃi, remarcând totusi unele analogii cu animalele fantastice prezente în imagistica ceramicii pictate dacice25. La Sarmizegetusa, menŃionăm descoperirea unui bloc incizat cu un simbol complex, interpretat de Gabriela Gheorghiu drept un semn zodiacal26, poate si a unui bloc având incizat un animal fantastic, realizat într-o manieră foarte similară cu cele de la Căpâlna, bloc pe care am avut ocazia să îl fotografiem în vara anului 2006. Credem, oricum, că numărul total al blocurilor incizate cu astfel de reprezentări este mai mare. Însemnările incizate de pe blocurile de piatră de la Sarmizegetusa Regia Contextul arheologic Element de importanŃă indiscutabilă în datarea si încadrarea materialului arheologic, contextul arheologic este fără doar si poate, unul dintre elementele cheie în formularea interpretărilor pentru un ansamblu dat. Dacă pentru cele mai multe situri
    arheologice există descrieri amănunŃite ale desfăsurării campaniilor de săpături, alături planuri si planse atasate acestora, cu totul altfel par să stea lucrurile în ceea ce priveste 19 Gabriela Gheorghiu, Dacii pe cursul mijlociu al Muresului, Ed. Mega, Cluj-Napoca 2005, p. 173.
    20Ibidem, p. 205.
    21 Gabriela Gheorghiu, Răzvan Mateescu, Ruinele unei construcŃii necunoscute aflată în zona sacră de la Sarmizegetusa Regia, în Dacia Felix. Studia Michaeli Bărbulescu oblata, Ed. Tribuna, Cluj-Napoca 2007. 22Dan Oltean, Burebista si Sarmizegetusa, Ed. Saeculum I.O, Bucuresti, 2007, p. 308 – 326.
    23Ibidem, p. 311.
    24I. Glodariu, V. Moga, Cetatea dacică de la Căpâlna (ed. a II-a), Ed. Altip, Alba-Iulia, 2006, p. 139.
    25Ibidem, p. 141.
    26Gabriela Gheorghiu, op.cit., p. 219, vezi si fig. 245/a.
    situl de la Sarmizegetusa Regia. În această idee, am putut localiza pe baza planselor realizate de I. Glodariu poziŃia blocurilor cu litere unice aflate in situ în cadrul zidurilor cetăŃilor dacice de la Costesti-Blidaru si Căpâlna, dar nu am putut să identificăm poziŃia blocurilor însemnate în cadrul sitului de la Sarmizegetusa decât după descrierile celor
    care fie au scris despre blocuri, fie s-au ocupat de sit. Marea majoritate a blocurilor cu însemnări descoperite la Sarmizegetusa Regia par să provină dintr-un singur punct si de „nicăieri aiurea”, după cum spunea C. Daicoviciu. E greu de spus din ce fel de edificiu vor fi făcut ele parte (turn, sau zid de susŃinere? ) în contextul în care blocurile nu se mai afla in situ, ci în poziŃie secundară. În opinia Gabrielei Gheorghiu, ele ar fi format un „placaj” pentru zidul de susŃinere al terasei a X-a din zona „sacră” a Sarmizegetusei27. Cea mai mare parte sunt blocuri de
    calcar, diferenŃiându-se tipologic în mod evident de blocurile ecarisate folosite de obicei în construcŃia cetăŃilor dacice, atât prin faptul că sunt fasonate de regulă pe toate cele sase părŃi, cât si prin prezenŃa unor urme ce atestă că ar fi fost fixate în cadrul ansamblului din
    care au făcut parte, cu scoabe metalice (probabil de plumb). În ceea ce priveste datarea lor, ele se încadează în mod indubitabil în perioada de maxima înflorire a civilizaŃiei dacice, secolul I î. Hr.- începutul secolului II d. Hr.
    "Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede!" - proverb romanesc


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.



    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  5. #5
    Camelia Avatar
    Camelia este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    noiembrie 2006
    Locatie
    Ploiesti
    Posturi
    2.432

    Implicit Re: Scrierea Dacilor

    Nu cunoastem de existenŃa vreunui demers de a proteja blocurile, din păcate o parte dintre ele se pare că au fost utilizate la „reconstruirea” zidului cetăŃii (ne referim la „reconstruirile” moderne). La ora actuală, un număr important din aceste blocuri se află depozitate în curtea Muzeului CivilizaŃiei Dacice si Romane din Deva, unde am avut
    posibilitatea să vedem si să fotografiem câteva dintre ele28.
    Remarcăm din păcate inexistenŃa în literatura de specialitate a unei repertorieri complete si corecte din punct de vedere metodologic a acestor blocuri, încercările existente până la ora actuală (vezi la C. si H. Daicoviciu, I. Glodariu), neluând întotdeauna în seamă o serie de factori specifici prezentării unor epigrafe, cum ar fi amplasarea lor clară pe blocuri (sic!), sau variaŃiile în ceea ce priveste felul de redare a
    literelor (sic!), lucruri de indiscutabilă importanŃă, indiferent de valoarea ce am putea-o atribui însemnărilor– semne de zidar, calcule cu caracter astronomic sau sacral, etc.

    Analiza grafemelor

    Analiza oricărui ansamblu epigrafic realizat în alfabetul grecesc trebuie să
    înceapă, în mod firesc, cu consideraŃii legate de forma si de stilul de redare al literelor, elemente care precum bine se stie, ne pot oferi câteodată valoroase informaŃii în datare si contextualizare (îndeosebi in perioada „arhaică”), dar si în identificarea unor stiluri specifice unor anumite regiuni, sau unor anumiŃi indivizi (în perioada „clasică”).
    Având în vedere aceste considerente, credem ca este necesar, în primul si în primul rând, să realizăm o inventariere analitică a grafemelor incizate pe blocuri, lucru care din câte cunoastem, nu a mai fost realizat anterior. Fireste, în realizarea acestui demers ne lovim de o serie de realităŃi care de la început dau un caracter relativ acestui 27Ibidem, p. 205. 28 MulŃumim cu această ocazie domnilor C. RiscuŃa si I. V. Ferenczi pentru amabilitatea de care au dat dovadă si pentru faptul că ne-au acordat permisiunea de a fotografia câteva dintre blocuri. Sperăm ca odată cu încheierea lucrărilor de reconstrucŃie, să ni se acorde permisiunea de a fotografia toate blocurile aflate în
    cadrul muzeului din Deva.
    demers: nu am avut posibilitatea să fotografiem toate blocurile, iar desenele realizate de alŃi autori, după cum am specificat mai sus, nu au o utilitate prea mare. Cu toate acestea, cu puŃinul pe care îl avem acum, vom încerca să realizăm o succintă analiză a grafemelor, mai mult cu rol orientativ, date fiind numeroasele lipsuri. A = grafem ce apare prezent pe blocuri atât ca litera izolată cât si ca parte a unor grupuri de două sau trei litere. Nu credem ca poate fi vorba de litera latină, mai mult ca
    sigur este vorba despre alpha din alfabetul grecesc. MenŃionăm totodată prezenŃa sigura si a unul al doilea tip de alpha ,anume , destul de frecvent si binecunoscut în epigrafia greacă dar cu o prezenŃă mai pregnantă în majoritatea scrierilor monumentală din Asia
    Mică, dacă ne referim la orizontul cronologic contemporan perioadei clasice a civilizaŃiei geto-dace29. Acest lucru ar putea sugera, în opinia noastră, prezenŃa unor stiluri diferite de redare a grafemelor. PrezenŃa  nu este dedusă decât din fotografii (vezi de exemplu Pl. 1 ), desi în unele cazuri e neclar dacă e vorba de , de un M, sau de ce nu de un  realizat într-un stil asemănător asa-zisului „stil destrămat” mai frecvent, spre exemplu, în Atena sfârsitului de secol III î. Hr30.
    B = grafem ce apare reprezentat pe blocuri ca literă izolată, cât si parte a unor grupuri de două sau mai multe litere, într-un caz în dublet B B (vezi bloc nr. 5, Pl. 2),. Credem că este vorba de litera grecească beta. În ceea ce priveste dubletul, presupunem un înŃeles cifric. Nu am avut la dispoziŃie fotografii de bună calitate ale blocurilor pentru
    a putea observa eventuale diferenŃieri în forma grafemelor.
    Γ = gamma, grafem ce prezent pe blocuri doar ca parte componentă a unor grupuri de două sau mai multe litere. Lipsa unor fotografii de bună calitate nu permite observaŃii privitoare la formă, dar observăm cel puŃin într-un caz prezenŃa unui Γ „în oglindă” (vezi bloc nr. 17, Pl. 2). În cel puŃin două cazuri apare ca dublet, Γ Γ, în primul caz ca litere unice pe un bloc (vezi bloc nr. 10, Pl. 2) în al doilea caz ca dublet prezent pe
    un bloc incizat pe două feŃe (vezi bloc nr 11, Pl. 2). Lectura nu este sigură, neavând certitudinea dacă avem de-a face într-adevăr cu Γ Γ sau de ce nu cu un dublet L L (a se vedea discuŃia la lambda). Slaba păstrare a inciziilor nu permite observarea unor detalii fine precum serif-urile literelor, detalii cu valoare lămuritoare în acest caz. Dacă avem
    de-a face cu un dublet Γ Γ, ar fi de menŃionat faptul că în epigrafia greacă, acest dublet reprezintă sunetul „gn”, si cu o atare valoare fonetică a fost preluat si de către traci, fiind prezent si pe unele vase din mediul odriz în cadrul posibilului antroponim ΕΓΓΙΣΤΝ31.
    Ni se pare însă foarte greu de acceptat ca acest Γ Γ să fi fost o prescurtare a vreunui antroponim (cu atât mai mult a unuia tracic!) sau a vreunei însemnări (lucru perfect valabil, credem, si la celelalte dublete), mai degrabă am putea avea de-a face aici cu un sens cifric sau un alt sens, mai greu de deslusit. În cazul în care am avea de-a face cu un sens cifric, Γ Γ ar putea reprezenta cel mai probabil cifra 6, luând în considerare faptul că 29 Vezi W. M. Calder, Corpus Inscriptionum Neo-Phrygiarum, în The Journal of Hellenic Studies, Vol. 31
    (1911), pp. 161-215, idem …Neo-Phrygiarum.II în Vol. 33 si … Neo-Phrygiarum.III în Vol. 46, partea I. 30 Stephen V. Tracy, Sterling Dow, The Lettering of an Athenian Mason, în Hesperia Supplements, Vol.
    15, 1975 p. XIV. 31 Vezi Antigoni Zournatzi, Inscribed Silver Vessels of the Odrysian Kings: Gifts, Tribute, and the Diffusion of the Forms of "Achaemenid" Metalware in Thrace în AJA, Vol. 104, No. 4 Oct, 2000, p. 687, fig. 3. în sistemul alexandrin de numerotare, semnul pentru 6 , desi cu o formă diferită, este considerat ca având la origine Γ Γ32.
    @ = delta, prezent pe blocuri atât ca literă izolată, cât si parte a unor grupuri de mai multe litere. Remarcăm prezenŃa unui posibil delta răsturnat (vezi bloc nr. 34, Pl. 2) si a unui grafem de forma unui @ „aplatizat” credem noi, asociat într-un grup de cinci grafeme printre care un alt @, de formă obisnuită (vezi bloc nr. 56 Pl. 3). E = foarte probabil epsilon, prezent pe blocuri atât ca litera izolată, cât si ca parte a unor grupuri de mai multe litere. Remarcăm totodată prezenŃa unei alte variante de E, anume , asa numita „epsilon lunata”, mai frecventă de obicei în scrierea cursivă greacă dar si în unele variante de alfabet folosite în Asia Mică. Observăm totodată prezenŃa unui E răsturnat (vezi bloc nr 1, Pl. 2). Există totodată si un bloc cu un dublet   (vezi bloc
    nr. 30, Pl. 2), nu negăm o semnificaŃie cifrică în acest caz. Pe baza materialului la care am avut acces, nu am putut identifica blocuri pe care să existe incizate în acelasi timp E si . Ζ = zeta, prezent pe blocuri atât ca literă izolată cât si ca parte a unor grupuri de mai multe litere. Remarcăm prezenŃa a doua „tipuri” de zetha, unul apropiat ca forma de
    un I sau mai degrabă de forma unui H răsturnat, foarte bine cunoscut în epigrafia greacă, si îndeaproape înrudit ca formă cu originalul fenician zayin, dar si a variantei mai „moderne” Z, apărută ulterior în primul rând sub presiunea scrierii cursive. Pe unul dintre blocuri (bloc nr. 35, Pl. 2), apare ceea ce pare a fi o formă „intermediară” între aceste doua tipuri de zeta, pe un alt bloc, zeta cu marginea de jos usor rotunjită (bloc nr. 63,
    vezi Pl. 3).Formele nu sunt prezente simultan pe acelasi bloc.
    H = credem că este vorba despre eta (a se vedea mai jos discuŃiile la heta) si nu heta. Apare pe blocuri doar în asociaŃii de câte doua grafeme, si un dublet H H (vezi bloc nr. 42, Pl. 2). ┤ = grafem ce apare pe blocuri într-o singură instanŃă (vezi bloc nr. 45, Pl. 2) , presupunem că este vorba în acest caz de heta. Această formă credem că reprezintă de
    fapt o jumătate de H (folosit deasemenea ca grafem atât pentru eta cât si pentru theta), utilizată ca o convenŃie de scriere pentru a diferenŃia cele doua grafeme în inscripŃiile în care ele sunt prezente, lucru greu de realizat dacă s-ar fi utilizat pentru ambele grafemul H. Acest simbol, în forma ├, poate reprezenta un tip mai arhaic de lambda, ca de exemplu în alfabetul din Argos33, dar nu credem că s-ar fi putut utiliza această formă în acest context datorită în principal marii diferenŃe de ordin cronologic dintre perioada de utilizare a alfabetului argivic, si perioada clasica a civilizaŃiei geto-dacice. Am mai putea lua în considerare si faptul că forma├ poate desemna în anumite epigrafe din lumea
    helenică numele unor unităŃi monetare, anume al drahmelor34, dar o astfel de interpretare e greu de acceptat în contextul dat.
    "Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede!" - proverb romanesc


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.



    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  6. #6
    Camelia Avatar
    Camelia este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    noiembrie 2006
    Locatie
    Ploiesti
    Posturi
    2.432

    Implicit Re: Scrierea Dacilor

    Θ = theta, grafem ce apare pe blocuri atât ca literă izolată, cât si ca parte a unor grupuri de mai multe litere. Remarcăm asocierea sa într-un caz cu doua incizii mici de tipul unor mici „iote” (vezi bloc nr. 75, Pl. 3), care vor fi analizate mai încolo. Remarcăm si apariŃia (într-un singur caz din câte stim) a literei T, tau. Credem că folosirea atât a Θ 32 Vezi A. N. Jannaris, The Digamma, Koppa, and Sampi as Numerals in Greek în ClassicalQ, 1, No. 1.
    Aprilie, 1907, p. 39, n. 2.
    33 Sherwood Owen Dickerman, Archaic Inscriptions from Cleonae and Corinth în AJA, 7, nr. 2 , aprilie,
    1903, p. 150.
    34 Vezi spre exemplu David M. Robinson, A New Logos Inscription, în Hesperia, 27, nr. 1, ianuarie, 1958,
    p. 75.
    cât si T nu au de-a face cu consideraŃii legate de pronunŃie35, lucru firesc în contextul în care nu avem de-a face cu un corp de inscripŃii incontestabil, ci mai degrabă cu grupări de litere cu o semnificaŃie greu de deslusit, în care remarcăm mai multe stiluri diferite de redare.
    I, K, M, N, Ξ = iota, kappa, mu, nu, xi grafeme ce apare atât ca litere izolate, cât si ca parŃi ale unor grupuri de mai multe grafeme. Din desenele realizate par să nu prezinte nici o variaŃie (nu posedăm încă fotografii clare pentru acestea pentru a putea să ne pronunŃăm definitiv), motiv pentru care nu le vom trata în amănunt.
    Λ = lambda, literă prezentă pe mai multe blocuri doar în asociere cu alte grafeme. Într-un caz (bloc nr. 99, Pl. 3), observăm prezenŃa a două semne ce ar putea fi interpretate ipotetic drept două lambda, una dintre ele răsturnată. Remarcăm, ca si autorii de dinaintea noastră, prezenŃa unui grafem L. Am putea spune că în unele cazuri este vorba de un Γ
    inversat, dar o astfel de explicaŃie nu poate lămuri toate ocurenŃele acestui grafem pe blocuri. Luând în considerare faptul că tuturor grafemelor de pe blocuri li s-a găsit corespondent în spaŃiul elenistic, nu credem că este vorba în acest caz de un L latin. În lumea greacă, utilizarea unui grafem de forma L pentru lambda nu este necunoscută. În
    alfabetele grecesti „apusene”, se utiliza un simbol de tip I/ din care derivă si latinescul L, de vreme ce ulterior si alfabetele grecesti „orientale” au adoptat un simbol asemănător lui L pentru lambda, pentru a diferenŃia de unele forme ale Γ care se confundau câteodată cu
    grafemul Λ. O altă posibilitate de interpretare a fost propusă de către A. Bodor, care aducea în discuŃie faptul că L, în spaŃiul elen poate avea înŃelesul si de an, sau perioadă de timp36. Acest L este prezent în special pe monede, fiind destul de bine atestat si în perioadele mai târzii37, motiv pentru care credem că intepretarea propusă de A. Bodor
    este cea mai plauzibilă. O = omicron grafem prezent în mai puŃine instanŃe, grupat alături de alte grafeme, niciodata izolat pe blocuri. Remarcăm lipsa formei M, dar si faptul că pe un anumit bloc, O devine parte componentă a unei interesante monograme (vezi bloc nr. 26, Pl. 2; vezi discuŃia mai jos despre monograme si alte însemne).
    Π = pi grafem prezent singular pe un bloc, si în asociere cu alte grafeme pe alte blocuri.
    Ρ = rho, grafem prezent întotdeauna în asociaŃie cu alte litere. Remarcăm existenŃa a trei tipuri de rho: un rho clasic P, un altul „în oglindă” (vezi spre exemplu bloc nr. 56, Pl. 3), si altele „răsturnate” (de ex. bloc nr. 17, Pl. 2). Nu putem explica satisfăcător aceste variaŃii, ele fiind greu de lămurit. Problema constă mai ales din felul în care au fost asezate unele dintre blocuri – si implicit – modalitatea delecturare a
    grafemelor.
    Q = poate reprezenta fie latinescul Q, fie grecescul koppa, apărând întotdeauna în asociaŃie cu alte grafeme. Ni se pare greu de crezut că într-un ansamblu de litere helenice să avem de-a face cu litere latine, motiv pentru care credem, ca si A. Bodor, că avem de-a face cu grecescul koppa, care desi iesise din uz în alfabetele grecesti (în urma 35 Spre exemplu, când O. Brooner a găsit un depozit de 190 de ostraka făcute împotriva lui ΘΕΜΙΣΤΟΘΛΕΣ, a găsit si două piese în care numele era redat cu litera T, încercând ulterior să individualizeze stilul celor ce au ales o astfel de ortografie, apud Stephen V. Tracy, Sterling Dow, op.cit.,
    p. XXI.
    36 A. Bodor, op.cit., p. 27.
    37 Vezi de exemplu monedele procuratorilor romani din Iudeea, Paulo Boneschi, Three Coins of Judaea
    and Phoenicia, în J. Am. Orient. Soc., 62, nr. 4, decembrie, 1942, p. 264-265.
    „concurenŃei” cu kappa), se regăseste în sistemul alfabetic de numerotare alexandrin cu valoarea cifrică de 9038. Cu toate acestea, rămâne întrebarea de ce el este reprezentat ca un Q latin si nu are forma de  specifică literei koppa ? Neavând la dispoziŃie fotografii nu ne putem pronunŃa clar în nici o direcŃie, dar o formă de tip Q pe blocuri ar ridica cu adevărat probleme deosebite, fiind puŃin probabil ca niste mesteri greci să fi putut face confuzie între koppa si latinescul Q.
    C = sigma, mai exact asa-numita „sigma lunatum”39, grafem prezent pe un număr mare de blocuri atât ca literă izolată cât si alături de alte grafeme. Nu credem că poate fi vorba de litera latină C. Observăm totodată prezenŃa unei forme mai „unghiulare” (vezi spre exemplu bloc nr. 18, Pl. 3), ce reprezintă o altă variantă de sigma lunatum. De
    remarcat lipsa de pe blocuri a variantei Σ, variantă ce lipseste de asemenea si din alte însemnări cu caractere grecesti descoperite în mediul geto-dacic40. Y = upsilon, grafem prezent întotdeauna în asocieri cu alte litere, de multe ori e greu de spus (lipsindu-ne imagini) dacă e vorba de upsilon sau de γ. Φ = phi grafem prezent în asociere cu altele, prezenŃă destul de rară pe blocuri. X = khi, grafem cu o formă foarte simplă, greu de distins de un semn de marcaj, se întâlneste de obicei izolată, pe mai multe blocuri. E greu de multe ori a spune când avem de-a face cu un X propriu-zis si când avem de-a face cu însemne cruciforme, utilizate de obicei pentru personalizarea diferitelor obiecte.
    Ψ = psi, grafem prezent atât ca literă izolată pe unele blocuri cât si în asociere cu altele. Remarcăm existenŃa a doua forme, forma rotunjita Ψ si o altă formă, mai „unghiulară”.
    Remarcăm pe blocuri prezenŃa în câteva instanŃe a unor posibile monograme, a unor litere cu elemente de suprascriere si a unor mici notaŃii de forma unor „iote”, pe care vom încerca să le inventariem în măsura în care se va putea.
    Stim de existenŃa a două posibile monograme, una dintre ele în „repertoriul” realizat de I. Glodariu (vezi fig. 1) si o alta ce apare într-o imagine din cartea Gabrielei Gheorghiu, fără desen însă41. Ambele se prezintă sub forma unui grup de două litere grecesti încadrate într-un oval, prezente pe blocuri unde mai apar deasemenea si alte însemnări.
    Fig. 1 – Posibilă monogramă42.
    38 A. N. Jannaris, The Digamma, Koppa, and Sampi as Numerals in Greek în ClassicalQ 1, No. 1. aprilie,
    1907, p. 38-39.
    39 Despre originea acestei forme de sigma (si implicit a denumirii), vezi mai multe la John Henry Wright,
    The Origin of Sigma Lunatum, în Trans. Am. Philol .ssoc. (1869-1896), 27, 1896, p. 79-89.
    40 Vezi D. Berciu, Scriere cu litere latine si grecesti descoperită la Buridava (OcniŃa, jud. Vâlcea) ,în
    SCIV, XXX, 4, p. 481- 499
    41 Gabriela Gheorghiu, op.cit., p. 519, fig. 245/b.
    42 Desen preluat după I. Glodariu, Blocuri cu marcaje în construcŃiile dacice din MunŃii Sureanului, în
    EphemNap., VII, 1997 p. 83, fig. 5.
    În ceea ce priveste posibila monogramă prezentată în articolul lui I. Glodariu, autorul consideră că ar putea fi reprezenta felurite antroponime grecesti precum @αμαρις, sau @αμαρος sau de ce nu, niste antroponime dacice precum Derzela, sau Dorzas, în funcŃie de valoarea fonetică a ovalului, care poate fi de O sau poate să nu aibă nici un fel
    de valoare fonetică43, putând fi un simplu element decorativ. Am mai putea propune diverse citiri, pornind de la o rădăcină –δορ prezentă într-un număr mare de antroponime traco-daco-moesice44, dar credem că astfel de interpretări pur speculative nu îsi au rostul acum. În ceea ce priveste posibila monogramă prezentată în lucrarea Gabrielei Gheorghiu, avem de-a face tot cu doua litere, în acest caz A si Ψ. E mai greu de oferit o posibilă „citire” în acest caz. Remarcăm totodată prezenŃa pe acelasi bloc a unor alte însemnări aflate imediat sub „monogramă”, dar calitatea slabă a fotografiei nu ne permite să formulăm identificări indubitabile. În orice caz, e evident că cel puŃin în două cazuri,
    avem de-a face cu posibile monograme – implicit cu prezenŃa unor antroponime.
    Fig. 2 – Grupuri de litere cu elemente de suprascriere45.
    În ceea ce priveste literele cu elemente de suprascriere (numite de I. Glodariu „ligaturi”46), stim de prezenŃa lor în cel puŃin patru instanŃe (vezi fig. 2). În unele cazuri, linia ce marchează elementul de suprascriere are o formă mai „rotunjită”. Interpretările
    posibile sunt destul de numeroase. Remarcăm asemănări evidente cu asa-zisele nomina sacra, desi credem cu totul improbabilă posibilitatea ca astfel de însemnări, caracteristice mai cu seamă textelor crestine redactate la o dată mult mai târzie, să fie prezente pe aceste ziduri. Totusi, în Orientul elenistic, astfel de abrevieri existau la o dată mai
    timpurie, pentru prima dată apar în Siria47. În această idee, am putea interpreta primul grup din figura 2 drept abrevierea unui antroponim tracic (teoforic?) de tip ζενα48, sau ζινα, ζεινης49, dacă am lectura de la stânga la dreapta, sau de ce nu a unui antroponim iranian precum Niza, sau Nizaos într-o citire de la dreapta la stânga, si asa mai departe. O
    altă ipoteză în egală măsură tentantă, dar prea puŃin sustenabilă, e că aceste „supraînsemnări” ar reprezenta de fapt diseme si triseme ritmice, cu rol de a regla prelungirile ritmice în sistemul de notare muzicală grecesc. PrezenŃa unor imnuri pe 43 Ibidem, p. 76.
    44 Dimiter Detschev, Die thrakischen Sprachreste, în Schriften der Balkankommission, Linguistische
    Abteillung, XIV, 1957, p. 149.
    45 Desene preluate după I. Glodariu, loc.cit.
    46 I. Glodariu, Blocuri cu marcaje în construcŃiile dacice din MunŃii Sureanului, în EphemNap., VII, 1997
    p. 76.
    47 A. M. Woodward, Review: Abbreviations in Greek Inscriptions of the Near East (The Near East, 200 B.
    C.-A. D. 1100) by M. Avi-Yonah în The Classical Review, 54, nr. 4, decembrie, 1940, p. 206.
    48 Dimiter Detschev, op.cit. p. 181
    49 Ibidem, p. 188
    "Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede!" - proverb romanesc


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.



    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  7. #7
    Camelia Avatar
    Camelia este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    noiembrie 2006
    Locatie
    Ploiesti
    Posturi
    2.432

    Implicit Re: Scrierea Dacilor

    pereŃii templelor, sau pe diverse alte edificii din zonele de cult este bine atestată în lumea greacă. Cu toate acestea, elementele de suprascriere nu reprezintă un indiciu sigur asupra valorii de note muzicale a grafemelor pe care le suprapun50. Considerăm deci, că în ceea
    ce priveste interpretarea acestor grupuri de însemnări problema rămâne deschisă.
    Fig. 3 - Litere cu „iote”51.
    Problematice rămân micile incizii, prezente pe lângă aceste două grafeme, Θ si C lunata. Din nefericire, fiind în imposibilitatea de a fotografia totalitatea pieselor, doar o mică parte din materialul original ne-a fost accesibil, nu am putut să ne dăm seama dacă este vorba de notaŃia pentru cifre din sistemul alexandrin, desi astfel de notaŃii, adăugate la stânga grafemelor, sunt folosite în desemnarea miilor52. Am putea presupune atunci aceste mici „iote” ar putea reprezenta o formă de matres lectionis, folosite de obicei în scrierile de tip consonantic, pentru a usura citirea, cu toate acestea pentru ca ele să existe si să funcŃioneze, e nevoie în primul si în primul rând de un sistem de notare bine
    închegat si unitar. Ori în cadrul însemnărilor de pe aceste blocuri de piatră, nu putem vorbi de dovezi ce să ateste prezenŃa unui astfel de sistem consonantic.
    DiscuŃii
    Însumând cele de mai sus avem un tablou complex, care – în opinia noastră, obligă la ample reconsiderări privitoare la originea si funcŃionalitatea acestor epigrafe. chiar dacă la acest moment suntem departe a de fi finalizat studiul. Fireste, după cum spuneam, analiza noastră a avut un rol mai mult orientativ în contextul existenŃei atâtor
    lipsuri. Cu toate acestea, complexitatea însemnărilor credem că exclude interpretarea majorităŃii lor drept simple semne de zidar. Semnele de zidar, prin însăsi natura lor sunt semne ajutătoare, de potrivire a unor blocuri, semne care ar trebui să fie caracterizate, în primul si în primul rând prin simplitate si eficacitate, ele desemnând un „cod” ce trebuia
    să fie cât mai usor de înŃeles de către simpli muncitori. Nici tipul de blocuri utilizate, nici tipul de construcŃie nu impun utilizarea unor semne de zidar, cel puŃin în situaŃia de la Sarmizegetusa Regia ? Să fi fost muncitorii daci inapŃi să asambleze singuri un simplu zid de susŃinere al unei terase, în acelasi timp fiind capabili să înŃeleagă si să interpreteze
    un cod grafemic asa de complex? Greu de crezut. Acceptăm cu toate acestea calitatea de semne de zidar literelor unice incizate pe blocurile de piatră din cetăŃile de la Costesti – Blidaru, si Căpâlna, calitate ce se impune tocmai prin simplitatea însemnărilor. Intepretarea pe care o propunem noi însemnărilor de la Sarmizegetusa, se leagă fără doar si poate de caracterul sacral al zonei din care aceste însemnări par să provină.
    50 Jon Solomon, The New Musical Fragment from Epidaurus, în The Journal of Hellenic Studies, 105,
    1985, p. 168.
    51 Desene preluate după I. Glodariu, op.cit., fig. 6.
    52 A. N. Jannaris, The Digamma, Koppa, and Sampi as Numerals in Greek, în ClassicalQ, 1, nr. 1, aprilie,
    1907, p. 38.
    Trebuie luat în calcul faptul că edificiul din care aceste blocuri au făcut parte (indiferent de tipul său – zid de susŃinere sau poate turn), era situat, dupa cum am menŃionat, în apropierea sanctuarelor. În ceea ce priveste însemnările, avem de-a face cu litere singulare ( Q ) sau grupări de litere ( Γ Γ, B B, etc), care nu pot fi explicate satisfăcător decât dacă acceptăm pentru ele un sens cifric. În cazul lui Q, si de ce nu si al L, trebuie verificat dacă într-adevăr avem de-a face cu grafeme grecesti si nu cumva cu grafeme latine, problemă de o importanŃă deosebită53. Cu toate acestea, noi credem că toate grafemele prezente pe blocuri sunt de origine helenică. Literei L, nu putem decât să îi acordăm valoarea pe care o are si în spaŃiul Orientului elenistic, lucru adus în discuŃie cum am mai spus de A. Bodor, anume – de perioadă de timp, an, etc. În acest caz,
    notaŃiile cu L ar fi putea reprezenta poate date calendaristice, data desfăsurării unor evenimente, etc. În ceea ce priveste literele încadrate de „ovale”, si semnele de suprascriere, ele pot să reprezinte antroponime sau teonime, scrise fie sub formă de monograme, fie sub formă abreviată de tip nomina sacra. Cele câteva interpretări posibile pe care le-am oferit unui astfel de grup de însemne, arată că astfel de „lecturi” ar fi plauzibile. Si în mod firesc, grupări de litere precum BA pot fi legate de statutul regal al cetăŃii de la Grădistea Muncelului, cum bine a punctat Dan Oltean. Un element important, ce merită fără îndoială adus în discuŃie, ar fi faptul că unele dintre însemnări par a se „citi” de sus în jos (sau de jos în sus), de la stânga la dreapta sau de la dreapta la stânga.
    Problematică ar putea rămâne poziŃionarea însemnărilor pe blocuri, care de multe ori este periferică si de prea puŃine ori centrată. Fireste, acest considerent este important în momentul în care tratăm blocurile individual, dar în momentul în care luăm în calcul faptul că blocurile împreună formau un ansamblu, el îsi pierde din importanŃă. În ceea ce
    priveste realizatorii acestui ansamblu, indicii valoroase ne ofera formele literelor, care atestă existenŃa mai multor stiluri de redare – implicit, a mai multor autori. Fireste, mai mulŃi autori, care au inscripŃionat blocurile fie singuri, fie într-un colectiv, dar în mod cert
    în baza aceleiasi rezoluŃii intenŃionale. Unele dintre formele literelor, precum forma „unghiulară” a sigma lunata, utilizarea epsilon lunata, dar , ne-ar putea trimite cu gândul spre spaŃiul Asiei Mici. Fireste, se impune mai întâi de toate o comparaŃie a acestor stiluri cu stilurile existente utilizate în cetăŃile de pe malul stâng al Pontului
    Euxin, pe care sperăm să o realizăm într-un studiu viitor.
    Si totusi, ce-ar putea reprezenta aceste însemnări? Credem că ele ar putea reprezenta o gematrie, singur caz – credem – ce ar explica prezenŃa unor grupări de grafeme numeroase, complexe si diverse ca înŃeles dar care totusi nu par să formeze epigrafe inteligibile. Cei familiarizaŃi cu realităŃile spirituale ale lumii elenistice, cunosc
    importanŃa alfabetului grecesc si modul de utilizare a sa în redarea unor însemnări cu caracter mistic, teosofic si magic. Numeroase combinaŃii de litere (având de multe ori dublu sens: cifric si fonemic), sunt utilizate în expunerea de teorii cosmogonice. Ele putea a simboliza puterea divină sau aveau rolul de a exorciza si îndepărta diferite spirite 53 Credem că în cazul în care avem de-a face cu grafeme latine într-un ansamblu de grafeme grecesti, putem transa într-o oarecare măsură problema etnicităŃii celor ce au realizat însemnările. E foarte puŃin probabil ca
    niste mesteri greci sau romani să fi utilizat grafeme helenice si latine simultan. Mai degrabă, în acest caz, ansamblul ar fi putut fi realizat de către daci. malefice54 în contextul existenŃei credinŃei într-o legătură dintre literele alfabetului si forŃele cosmice. În acest caz, descifra rea înŃelesului acestor însemnări, devine cu atât mai dificilă, mai ales în situaŃia când chiar unui singur grafem i se pot atribui o multitudine de
    înîelesuri religioase55. În acest caz, s-ar putea ca un anumit tip de realitate spirituală să fie concretizat nu doar cu un anumit tip de grafeme, dar si cu un anumit tip de lecturare (de jos în sus, stânga la dreapta, etc).
    S-ar putea ridica legitime întrebări referitoare la felul în care, această inedită manifestare de spiritualitate ar fi putut fi adoptată în Dacia preromană, manifestându-se exclusiv în zona sacră a capitalei regatului dac. Fireste, orasele grecesti, prin influenŃele exercitate asupra băstinasilor si acceptarea unor aspecte ale modului de viaŃă a acestora,
    aveau să contribuie în timp la apariŃia unor sinteze cu elemente de cultura si civilizaŃie greco-barbare, cu manifestări nemaiîntâlnite în alte părŃi ale lumii antice56. Fără îndoială, existenŃa sintezelor de cultură si civilizaŃie nu numai că nu exclude, dar chiar implică si factorul de spiritualitate.
    Fireste, unii ar putea obiecta referitor la interpretarea pe care o oferim
    însemnărilor, considerând-o poate, neadecvată. Ea este însă doar o ipoteză. Si în mod cert, căile de aflare a adevărului istoric sunt prin însăsi natura lor, ipotetice. Sperăm ca într-un studiu viitor, să putem prezenta analize detaliate ale fiecărui bloc, analizând detaliat atât stilul de redare al grafemelor, cât si grupurile în sine. Considerăm totodată necesară, precum am mai spus, o comparaŃie între stilurile de redare
    ale grafemelor, prezente pe aceste blocuri si stilurile de redare utilizate în epigrafele din cetăŃile grecesti din nord-vestul Pontului Euxin în această perioadă (sec I î. Hr. – sec II d. Hr.), căutarea unor analogii pentru posibilele monograme, pentru semnele de suprascriere
    si pentru micile „iote”, fiind un demers absolut necesar. Imaginile incizate pe blocuri de piatră din cetăŃile dacice din MunŃii
    Orăstiei
    "Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede!" - proverb romanesc


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.



    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  8. #8
    Camelia Avatar
    Camelia este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    noiembrie 2006
    Locatie
    Ploiesti
    Posturi
    2.432

    Implicit Re: Scrierea Dacilor

    Simboluri si reprezentări zoomorfe

    Iconografia este unul dintre principalele domenii de manifestare a spiritualităŃii unei societăŃi, în sens larg. Fără doar si poate, dacii, ca si celelalte popoare din lumea antică, au cunoscut si apreciat valoarea imaginii ca transmiŃătoare a unui mesaj cu valenŃe spirituale. Din numeroasele descoperiri de genul din zona MunŃilor Orăstiei, ne vom opri
    doar asupra imaginilor incizate pe blocurile de piatră.
    Între descoperirile inedite din zona sacră a Sarmizegetusei, este un bloc însemnat cu un simbol complex, interpretat de Gabriela Gheorghiu drept „simbol zodiacal”57.
    54 Ralph Marcus, Alphabetic Acrostics in the Hellenistic and Roman Periods, în JNES, 6, nr. 2, aprilie, 1947, p. 109-115 ; O lucrare care tratează mai în amănunt probleme de gematrie cu referire la alfabetul grecesc, dar la care nu am avut acces este cea a lui by Franz Dornseiff, Das Alphabet in Mystik und Magie.
    55 Relevant pentru această situaŃie este cazul celebrului E al lui Apollo din Sanctuarul de la Delphi, despre a cărui însemnătate există mai multe ipoteze, vezi A. Trevor Hodge, The Mystery of Apollo's E at Delphi în
    AJA , Vol. 85, nr. 1. ianuarie 1981), p. 83-84.
    56 Victor Cojocariu, PopulaŃia zonei nordice si nord-vestice a Pontului Euxin în secolele VI-I î. Hr, pe baza izvoarelor epigrafice, Ed. UniversităŃii Alexandru Ioan-Cuza, Iasi, 2004, p. 421.
    57 Vezi supra nota 25.
    Blocul a fost descoperit pe terasa a XI-a din zona sacră, în spatele zidului de susŃinere al terasei într-un „depozit” de blocuri de calcar fasonate pe sase părŃi si cu urme ce atestă fixarea cu scoabe, asemănătoare – spunem noi – cu blocurile însemnate descoperite în imediata apropiere. Descrierea autoarei este extrem de generală, ea neîncercând nici
    măcar în treacăt să relaŃioneze cele două grupuri de blocuri, si implicit, „simbolul zodiacal” cu bogatele însemnări cu grafeme grecesti, demers ce ar fi fost de urmat, în opinia noastră. Nu există desen pentru acest bloc (sic!), doar o fotografie de slabă calitate prezentă chiar pe una dintre ultimele pagini ale volumului, motiv pentru care nu vom analiza în detaliu această reprezentare. Fără doar si poate, partea inferioară a simbolului
    se aseamănă cu o coadă de peste, lucru ce nu ar trebui însă să ne mire având în vedere desele reprezentări ale acestui animal în cadrul artei daco-getice si implicit – prezenŃa sa în imaginarul mitologic al vechii societăŃi nord-dunărene. Cu siguranŃă, prezenŃa acestui bloc incizat trebuie relaŃionată cu existenŃa blocurilor însemnate cu litere grecesti. Desi natura acestei relaŃii este imposibil de stabilit, în opinia noastră ambele grupuri de incizii reprezintă manifestări de spiritualitate – posibil manifestări ale aceluiasi tip de spiritualitate.
    Un capitol aparte al acestor tăcute mărturii este reprezentat de blocurile pe suprafaŃa cărora au fost incizate desene ce reprezintă animale antastice. În zona Sarmizegetusei nu se cunosc din publicaŃii astfel de reprezentări, dar în vara anului 2006, într-o periegheză desfăsurată de-a lungul zidurilor, am avut ocazia să vedem si să fotografiem un număr de blocuri incizate cu mai multe categorii de însemnări. Blocurile erau de calcar, si cu siguranŃă că prezenŃa lor izolată în asizele zidului trebuie legată de eforturile de „refacere” a cetăŃii, realizate de diferitele echipe care au săpat situl de la Grădistea Muncelului.
    Fig. 4. Bloc de calcar cu posibilă reprezentare de animal fantastic.
    MenŃionăm în cele ce urmează unul din aceste blocuri, pe a cărui suprafaŃă se află schiŃată imaginea unui animal fantastic (vezi fig. 4 si fig.

    5). Nu ne putem da seama despre ce fel de animal ar putea să fie vorba. PrezenŃa „coarnelor” ar putea indica un cervideu, de vreme ce urechile si forma botului ne-ar putea duce cu gândul spre un lup.
    Enigmatice rămân cele trei semicercuri incizate la stănga animalului, pentru care nu putem să presupunem decât că sunt fie rodul întâmplării, fie au un rol compoziŃional pe care ne este greu să îl pătrundem. În ciuda schematismului accentuat al reprezentării, nu putem să nu remarcăm expresivitatea desenului. Din nefericire însă, nu putem exclude o
    intervenŃie modernă asupra blocului, care oricum nu se mai află in situ – rămâne însă valabil, dincolo de acest aspect, caracterul intenŃional al acestui grup de incizii.

    Fig. 5. Bloc de calcar cu posibilă reprezentare de animal fantastic (desen pentru relevarea conturului inciziilor).
    Dacă în ceea ce priveste reprezentarea zoomorfă discutată mai sus planează firesti incertitudini, nu la fel stau lucrurile si cu alte reprezentări descoperite de această dată pe blocurile ce formează zidurile cetăŃii dacice de la Căpâlna. Cunoastem la ora actuală de existenŃa a două astfel de blocuri – primul descoperit în campaniile de săpături desfăsurate de M. Macrea si D. Berciu, bloc care astăzi s-a pierdut (vezi fig. 6), al doilea
    descoperit in situ ulterior probabil în cadrul campanilor de săpătură efectuate de I. Glodariu si V. Moga58 (vezi fig. 7).
    58 I. Glodariu, V. Moga, op. cit., p. 139-140. Autorii nu menŃionează campania de săpături în cadrul căreia ar fi fost descoperit cel de-al doilea bloc.
    Fig. 6. Bloc de calcar cu reprezentări zoomorfe descoperit la Căpâlna59.
    În ceea ce priveste blocul descoperit în campaniile M. Macrea – D. Berciu, el a fost descoperit sub ruinele turnului locuinŃă în poziŃie secundară, desi cel puŃin în opinia autorilor recenŃi, el nu a făcut parte din turn, ci din asizele zidului-parapet al stîncii, asize care depăseau nivelul platoului superior al cetăŃii60. Ca un fapt interesant, se pare că faŃa externă a blocului pe care au fost făcute inciziile nu ar fi fost prea bine finisată în
    antichitate61. Se pune deci fireasca întrebare, de ce se va fi ales pentru incizare aceste bloc slab finisat? Credem că dacă autorul inciziilor ar fi urmărit un scop artistic sau comemorativ, ar fi ales, cu siguranŃă, un bloc bine lucrat.
    În ceea ce priveste reprezentările, considerăm din start ca subiective orice tentative de identificare a animalelor redate, lucru impus de stilul foarte schematic si în egală măsură, naiv. Animalul redat în partea din stânga, mai greu de observat si mai slab incizat, ar fi putut reprezenta un „exerciŃiu” sau un rebut. În orice caz, liniile unghiulare, simpliste, transpiră nesiguranŃa unui autor nefamiliarizat cu tehnicile de incizare - în orice
    caz, nu credem că am avea de-a face cu opera vreunui artist stricto senso sau a vreunui pietrar.
    Fig. 7. Bloc de calcar cu reprezentări zoomorfe descoperit la Căpâlna62.
    59 Desen preluat după I. Glodariu, V. Moga, op. cit., fig. 98.
    60 I. Glodariu, V. Moga, op. cit., p. 139.
    61 Ibidem p. 139.
    62 Desen preluat după I. Glodariu, V. Moga, op. cit., pl. IV.
    Spre deosebire de primul bloc incizat, cel de-al doilea bloc de calcar s-a
    descoperit in situ, încastrat în a doua asiză a zidului de incinză de pe latura de nord-vest a cetăŃii63. PoziŃionarea certă a blocului în asiza a doua, la o mica distanŃă deasupra nivelului antic de călcare, exclude deasemenea vreun scop artistic sau comemorativ.

    Remarcăm pe bloc prezenŃa a două însemne de tip X (cruciforme), ce reprezintă în opinia noastră, mărci de personalizare a blocului. Cu toate acestea, funcŃia acestor însemne pare a fi mai complexă, ele devenind element compoziŃional, spre exemplu hasta X-ului din stânga confundându-se cu cornul (?) unuia dintre animalele reprezentate. În
    orice caz, e cert că autorul X-urilor este acelasi cu autorul reprezentărilor animaliere.
    În ceea ce priveste stilul, remarcăm acelasi stil naiv, schematizant, ca si în cazul blocului precedent, desi se remarcă, spre deosebire de primul bloc, existenŃa liniilor incizate cu un contur mai rotunjit, care dau un plus de expresivitate reprezentărilor.
    Element comun celor două blocuri ar putea fi prezenŃa „exerciŃiilor” sau rebuturilor, în acest al doilea caz putând fi vorba de un posibil rebut în cazul grupului de incizii situate în partea dreaptă a blocului, imediat sub o reprezentare „reusită”.
    Cine ar fi putut fi autorii acestor reprezentări, si care să fi fost motivaŃia ce a stat la baza realizării lor? DiferenŃa de stil destul de evidentă ne-ar putea duce la presupunerea că am avea de-a face cu doi autori distincŃi, dar nu putem exclude total existenŃa unui singur autor, care si-ar fi putut „rafina” oarecum stilul în cazul celui de-al doilea bloc. Cu toate acestea, desi în ceea ce priveste reprezentările cel puŃin din punct de vedere tematic ele îsi găsesc analogii în repertoriul imagistic utilizat în cadrul ceramicii pictate dacice64, din punct de vedere intenŃional scopul si rostul lor ne scapă. După cum am arătat, pentru aceste incizii, poziŃia exclude un rol estetic sau comemorativ. Anumite elemente, precum poziŃionarea certă a celui de-al doilea bloc într-o poziŃie incomoda privirii, ne-ar putea
    duce cu gândul spre o manifestare de magie. În acest caz, un anumit spirit, o anumită forŃă personificată prin respectivele animale, ar fi putut fi „chemată” să apere zidurile cetăŃii (si implicit pe apărătorii ei) de diferiŃi „agresori” (invadatori sau poate spirite malefice aducătoare de nenorociri, etc). Si aceasta nu ar fi nici pe departe singura interpretare posibilă. Cu toate acestea, pentru a da un oarecare grad de sustenabilitate celor enunŃate mai sus, am avea nevoie de analogii numeroase si onvingătoare, care din păcate ne lipsesc la ora actuală. O altă variantă de interpretare, în egală măsură tentantă, ar fi reprezentată de ideea că aceste incizii ar reprezenta defapt o joacă a unuia sau unora dintre apărătorii cetăŃii. Unele elemente ale reprezentărilor (gâturile alungite, prezenŃa
    unor posibile mărci de personalizare), ar putea sugera implicarea factorului ludic.

    Credem că indiferent de valoarea lor, artistică, ludică, sau magică, aceste
    reprezentări ne oferă, fără doar si poate, o imagine asupra lumii interioare a autorilor - si implicit – a societăŃii din care ei au făcut parte.
    ConsideraŃii finale Studierea imaginilor si însemnărilor incizate pe blocurile de piatră din cetăŃile dacice ne arată si ne confirmă imaginea unei societăŃi geto-dacice puternic spiritualizate,
    63 Ibidem p. 140.
    64 Ibidem p. 141.
    în care existenŃa unei elite alfabetizate (fie ea de sorginte greco-romană sau autohtonă) nu mai poate fi negată.
    Rămân o mulŃime de întrebări fără un răspuns cert la ora actuală, legate în
    principal de funcŃionalitatea imaginilor si însemnărilor. Nu putem să nu remarcăm faptul - destul de evident în opinia noastră – că cea mai mare parte dintre blocurile incizate sunt blocuri de calcar. E greu de spus dacă a existat cu adevărat o preferinŃă pentru calcar (si dacă da, atunci de ce ?), sau dacă avem de-a face cu un simplu rod al hazardului. Am
    acordat valoare de gematrie grupării de blocuri incizate cu litere, descoperite în zona sacra a Sarmizegetusei; de semne de zidar literelor unice incizate pe câteva blocuri descoperite la Costesti-Blidaru si Câpâlna; respectiv de manifestări de spiritualitate în sens larg simbolurilor si reprezentărilor zoomorfe. Normal, aceste atribuiri sunt ipotetice, dar firesti si plauzibile – credem – în acest stadiu al cercetărilor. Confirmarea lor, ar duce la confirmarea clară si fără echivoc a tezei existenŃei unor tipuri distincte de manifestări spirituale în Dacia preromană – poate chiar a unor religii diferite, lucru absolut firesc în Antichitate65. CirculaŃia oamenilor, ideilor, credinŃelor, atât de bine atestată în lumea antică, nu avea cum să ocolească Dacia.

    Imaginile si însemnările - în momentul în care vom ajunge să le decodăm mesajul vor deveni adevărate „punŃi peste timp”, înlesnind astfel cunoasterea unor elemente din viaŃa spirituală a strămosilor nostri.

    PLANSE
    Pl. 1, apud I. H. Crisan
    Pl. 2. Blocuri dacice cu marcaje, apud I. Glodariu
    Pl. 3. Blocuri dacic
    Ultima editare de lovelife : 15 mai 2009 la 16:26
    "Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede!" - proverb romanesc


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.



    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  9. #9
    kesarion este offline Utilizator Samanta
    Data inscrierii
    aprilie 2009
    Posturi
    20

    Implicit Re: Scrierea Dacilor

    Cu mult timp in urma,acum aproape 30de ani,am fost inpreuna cu bunicul meu,in cautarea unei comori,despre care se stia din vechime.Am intrat intr-o pestera din masivul Fagaras,din zona Turnu-Rosu,dintr-un loc numit Lunca Telerariului.Dupa ce coborai intr-un put,cam de 12-15 m adincime,ne-at tirit printr-un tunel ingust,mai bine de o ora,dupa care am ajuns intr-o sala larga prin care curgea un piriu subteran.Dincolo de piriu,sub o formatie geologica ce semana cu o aripa,se gaseau doua sarcofage de piatra avind postamentele pline de inscriptii.Batrinul a spus ca sint dacice,iar noi l-am crezut.Un prieten Dura Gligor,din Sebes-Alba,care acum,locuieste in Tirgu-Jiu,era,nu stiu daca mai este,inginer de mina,atunci eram insa elevi,a copiat o buna parte din inscriptii.La un moment dat,am inceput sa ametim cu totii si batrinul a insistat sa plecam imediat spre iesire.Intentionam sa ne intoarcem cu un aparat foto cu blitz,dar n-am mai reusit in vara aceea.Apoi am terminat liceul si ne-am despartit,apucind fiecare pe alt drum.Nu ma simt inca atit de batrin incit sa nu mai incerc o data sa gasesc pestera aceea,daca asi avea niste tovarasi mai tineri.Daca este cineva interesat,ii pot da toate amanuntele de care are nevoie.

  10. #10
    Claudiu Avatar
    Claudiu este offline Servus Domini Bobocel
    Data inscrierii
    iulie 2006
    Posturi
    297

    Implicit Re: Scrierea Dacilor

    Draga Kesarion,

    Orice informatie in acest sens este foarte utila. Ar fi frumos daca ai putea sa ne trimiti si o mica harta care sa indice drumul pana acolo. Sunt convins ca vom putea descrifra cu ajutorul specialistilor scrierea aceea.
    Dumnezeu este Iubire!

    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  11. #11
    padme este offline Utilizator Bobocel
    Data inscrierii
    iunie 2008
    Posturi
    491

    Implicit Re: Scrierea Dacilor

    pe langa partea aventuroasa eu as zice ca e o descoperire extraordinara! ar trebui sesizat cineva pt chestia asta!

  12. #12
    Claudiu Avatar
    Claudiu este offline Servus Domini Bobocel
    Data inscrierii
    iulie 2006
    Posturi
    297

    Implicit Re: Scrierea Dacilor

    Poate nu va trebui sa pierdem atat de mult timp si poate ca vom gasi pestera din prima . Nu am mai fost cam de mult pe munte doar cu cortul si cele necesare insa nu mi-a pierit deloc apetitul. Oricum anul acesta nu stiu daca voi putea face asta insa la anul e sigur.
    Dumnezeu este Iubire!

    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  13. #13
    padme este offline Utilizator Bobocel
    Data inscrierii
    iunie 2008
    Posturi
    491

    Implicit Re: Scrierea Dacilor

    vedeti acuma care ajungeti acolo poate "uitati" sa scrieti ce ati facut! va anunt, de fapt va amenint ca am o memorie foarte buna! sunt asa emotionata ca deja nu mai am rabdare! imi pare foarte rau ca nu pot participa la o asemenea expeditie, doar daca as putea sa raman jos la poale si sa fac mancare! :d

    ps- ma gandeam ca poate unele discutii ar fi bine sa le aveti pe privat?!
    Ultima editare de padme : 14 mai 2009 la 19:07

  14. #14
    kesarion este offline Utilizator Samanta
    Data inscrierii
    aprilie 2009
    Posturi
    20

    Implicit Re: Scrierea Dacilor

    Regret deja ca am dat prea multe amanunte "in public"cu toate ca nu sint esentiale in gasirea pesterii.In 1979 am dezvaluit unui "mare "profesor povestea asta A fost un dezastru. M-a luat securitatea la rost. Cred ca acum nu mai poate fi vorba de asa ceva,dar,daca cineva e interesat(de pe acest forum) sa ma contacteze personal.

  15. #15
    lovelife este offline Moderator De'al casei
    Data inscrierii
    iulie 2006
    Locatie
    Galati
    Posturi
    2.040

    Implicit Re: Scrierea Dacilor

    Ar fi bine sa implicati in expeditie si un arheolog
    Un site
    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.
    si un
    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.
    pentru mamici unde se dezbat subiecte despre sarcina, nastere precum si crestere si educarea copiilor.
    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

Pagina 1 din 2 12 UltimulUltimul

Subiecte Similare

  1. SANCTUARELE DACILOR - Calendarul dacic
    De Catalin in forum Istoria Dacilor si Romanilor
    Replici: 2
    Ultimul post: 23 ian 2011, 18:57
  2. Spiritualitate si religia Dacilor
    De Catalin in forum Istoria Dacilor si Romanilor
    Replici: 1
    Ultimul post: 27 feb 2009, 04:48

Reguli postare

  • Nu puteti crea subiecte noi
  • Nu puteti posta replici
  • Nu puteti posta atasamente
  • Nu puteti sa va editati postarile
  •