Pagina 1 din 2 12 UltimulUltimul
Rezultate de la 1 la 15 din 23

Subiect: Obiceiuri stramosesti din Romania

  1. #1
    Ion Furtuna este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    august 2006
    Locatie
    Pitesti
    Posturi
    2.823

    Implicit Obiceiuri stramosesti din Romania

    Topicul acesta este deschis tuturor celor care au informatii privind obiceiurile, datinile de pe meleagurile romanesti. In aceasta categorie intra si motive populare, unelte, tipuri de locuinte, costume si tot ceea ce tine de viata strabunilor.
    Orice alte tipuri de contributii, fara legatura clara, limpede si directa cu subiectul vor fi sterse.

    Multumesc frumos!

    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  2. #2
    cris este offline Utilizator De'al casei
    Data inscrierii
    septembrie 2006
    Posturi
    2.533

    Implicit

    Luminatia,sau Ziua mortilor
    este o sarbatoare care incepe pe 31 octombrie si se termina pe 2 noiembrie .Este numita in calendarul catolic Sarbatoarea tuturor sufletelor.
    Luminatia este o sarbatoare tinuta in zona Ardeal si Banat de catre toti oamenii indiferent de confesiunea religioasa din care fac parte,fie catolici,fie ortodocsi,fie protestanti.
    În tradiția Bisericilor catolice se spune că, de Luminație, o parte din sufletele celor morți, care nu au fost nici sfinți și nici damnați, ajung în Purgatoriu, unde se curăță de păcate, ca apoi sa aiba acces în rai.
    Astfel,in ziua de 31 octombrie,oamenii merg la mormintele celor dragi si le curata.
    In zilele urmatoare,ei duc flori ,de obicei crizanteme,si se roaga la morminte ptr sufletele
    rudelor trecute dincolo.
    Cindva se pare ca se obisnuia sa se aprinda noaptea luminari si sa se puna pe ape.
    Azi,insa,cum se insereaza,in ziua de 1 nov,oamenii pornesc spre cimitire pentru a pune luminari.
    Aceasta sarbatoare este o parte din vechiul cult al mortilor.
    In traditiile populare romanesti din sud-estul tarii traditia cultului mortilor apare sub numele de Samedru,un cioban stilizat care se spune ca „ incuie vara si desfrunzeste pomii”.
    In simbata dinaintea lui Samedru,numita si Mosii cei mari,Mosii lui Samedru,sau Mosii de toamna se aduc ofrande pentru sufletul mortilor.
    Traditia era cindva,ca ,de simbata mortilor sa se taie un copac si sa se incinereze in noaptea de 25/26 octombrie.
    Focul lui Samedru este simbolul mortii/invierii zeului,un sfirsit si un nou inceput,incheierea unei perioade de timp si inceputul alteia.O innoire a anului.
    . Interesanta este si formula de invocare a spiritelor mortilor spusa in tinutul Almajului si prin care li se cerea acestora, in schimbul pomenilor date, ajutor, belsug si spor in casa:

    “Voi mosi stramosi
    Sa-mi fiti toti voiosi,
    Sa-mi dati spor in casa,
    Mult pe masa,
    Cu mult ajutor
    In campul cu flori”

    La focul lui Samedru participa toata comunitatea:copiii si flacaii aleg copacul din padure,il taie si-l curata de crengi.
    Apoi il duc la locul de ardere unde il imbraca in cetina si-l pun in picioare.
    Copacul este numit par si este pus in pozitie verticala.
    La inserare,copiii aprind focul,femeile vin si impart pomana ca la o inmormintare.
    In timp ce parul arde,oamenii maninca,beau,glumesc,cinta si danseaza.
    Renasterea zeului coincide cu momentul prabusirii parului ars.
    Oamenii luau cu ei cenusa si carbune pe care le imprastiau pe paminturi si in gradini,incepind astfel un nou an pastoral sub protectia zeului.
    Anul pastoral avea doua parti : anotimpul lui Samedru si anotimpul lui Sangeorz.Si azi,turmele de vite pleaca la pascut de Sangeorz si se intorc sa ierneze de Samedru.
    Popoarele celtice aveau aceeasi impartire a anului in doua anotimpuri,cu diferenta de incepere de citeva zile :1 mai si 1 noiembrie.
    Elementele sarbatorilor sint comune cu cele celte,in Romania existind si azi dansurile ciobanilor de Samedru si Sangeorz.
    Sarbatoarea celtica de reinnoire a zeului se numeste Samhain,sau sarbatoarea tuturor spiritelor.
    Ea are loc in noaptea de 31 oct-1nov.Aceasta antica traditie este cunoscuta in lume sub numele Halloween (All hallow even ) sau All saints day.
    Samhain ,in limbile gaelice moderne este numita Sfirsitul verii.De asemenea in limba irlandeza moderna,Samhain inseamna noiembrie.
    Odata cu afirmarea crestinismului,Samhain si-a schimbat numele in Ziua tuturor sfintilor sarbatorita pe 1 nov si Ziua tuturor sufletelor sarbatorita pe 2 nov.
    Dar sarbatoarea ca intreg incepe pe 31 oct.
    Celtii au fost printre primii care au adoptat religia crestina deoarece aceasta confirma credintele celte privind familia,comunitatea, reinnoirea si moartea.
    Astfel,anul nou de 1 ian este o conventie aleasa intre vechiul Samhain (1 nov) si anul nou roman (1 mar)..
    Samhain a primit o binecuvintare crestina in anul 837 ad din partea bisericii catolice drept multumire ca au pastrat traditiile crestine si scripturile sute de ani cit haosul a domnit in Europa.
    De samhain celtii sarbatoreau intilnirea fortelor intunericului cu ale luminii si considerau ca noaptea dinspre 31 oct si 1 nov este ca o „taietura „ in timp in care spiritele celor morti pot veni sa locuiasca in cei vii.
    Celtii faceau un foc din oasele unui animal reprezentind pe toti locuitorii comunitatii,se deghizau in costume care sa nu placa spiritelor rele si isi lasau casele in intuneric si frig pentru a pacali spiritele rele.
    Aceasta noapte sfinta era luminata de focul care simboliza unirea tuturor inimilor in iubire.
    Ca simboluri universale ale acestei sarbatori,M .Eliade mentiona:
    „Ce altceva ar putea fi invazia sufletelor mortilor decit semnul unei suspendari a timpului profan,al realizarii paradoxale a unei coexistente a trecutului si al prezentului?”
    „ Arderea focului reprezinta combustia ,anularea pacatelor,greselilor comunitatii care duca la regenerare,la o noua nastere”
    Aceasta sarbatoare avea si sensul de sfirsitul recoltelor si de binecuvintare a bucatelor.
    Vasele cu apa nu mai sunt suficiente.
    Duceti-ne direct la izvor!

  3. #3
    Ion Furtuna este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    august 2006
    Locatie
    Pitesti
    Posturi
    2.823

    Implicit

    Citat Citat din cris
    Luminatia,sau Ziua mortilor
    Impresionant si interesant in acelasi timp.
    Multumesc frumos!

    Acum vreo 10 ani calatorind in zona transilvana in seara de Luminatie, am vazut din sosea un spectacol impresionant: cimitirele se vedeau de la distanta ca perimetre luminoase. In orase, oameni multi imbracati ca de sarbatoare, linistiti.

    In zona limitrofa Pitestiului, Sanedru, care este de Sfantul Dumitru, reminiscentele focurilor aprinse s-au mai pastrat, dar oamenii nu prea mai stiu de ce. Cand am intrebat mi s-a spus ca este legat de curatenia de toamna si ca se ard vreascurile, resturile de plante uscate de pe fostele culturi. Mai nou, fascinatia focului de Sanedru transmisa la copilandri consta in aprinderea cauciucurilor uzate - adica, ceva flacara si fum.

    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  4. #4
    Ion Furtuna este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    august 2006
    Locatie
    Pitesti
    Posturi
    2.823

    Implicit

    NOAPTEA STRIGOILOR SAU ANDREIU DE IARNA

    Data de 30 noiembrie coincide cu pomenirea Sfântului Apostol Andrei "cel dintâi chemat", născut în Betsaida Galileii. Frate cu Simon Petru, Andrei a propovaduit creștinismul "în toata Tracia, prin Macedonia, și prin toată Tesalia..." fiind considerat un reper creștin important pentru români.

    Circula o legendă ciudată, fără legatură cu viata apostolului, care se povestea în această zi de Sfântul Andrei/ Sânt Andrei/Moș Andrei/ Sfânt Andrea. Este vorba de un prunc lepadat pe apa, devenit ucigaș. Un călugar a uzat de o stratagemă aruncându-l într-o temniță improvizată. Când "după mulți ani" niște pescari aduc un pește în pântecele căruia se afla cheia de la temniță, iar călugărul o deschide, îl află pe ucigaș viu. Intuind alegerea divină, monahul îi dă un canon pastoral frizând imposibilul (preschimbarea a cinci oi din albe în negre și a altor cinci din negre în albe) care este îndeplinit, iar Andrei și-a aflat iertarea păcatelor devenind chiar sfânt. Atributele acestui sfânt întâlnite în diverse zone sunt: "cel mai mare peste turme, vite și fiare" apărând gospodăriile de lupi, mai ales de "gadine" și de strigoi. Contra acestora din urma, îndeosebi, "se ung ferestrele pe dinafară și hornul pe dinăuntru cu usturoi și toți ai casei mănâncă usturoi." Elementele creștine apar în aceste practici: se ung ferestrele cu usturoi în semnul crucii, se aprinde și tămâie, se dă de pomană făină sau alte sortimentete de hrana.

    In noaptea Sfântului Andrei denumita și "noaptea strigoilor” se obișnuia "păzitul usturoiului": In ajun de Sfântului Andrei se adunau flăcăii și fetele, stăteau toată noaptea și păzeau usturoiul. Femeile fac covașe și zic că cine nu va mânca, îl mănâncă lupul în iama aceea. Se punea pe sobă usturoiul, o garafă cu vin, covrigi, zahăr, o cordică roșie și busuioc. O fată mare îl păzește și ceilalți joacă. Flăcăii se reped fără veste să ia din usturoi și fetele nu-i lasă. Aceasta se întâmplă de mai multe ori, până ce se învoiesc. Fetele iau cordica, câte un fir de busuioc și flăcăiii câte un covrig, vin și usturoi. Elementele creștine au punctat obiceiurile: fetele aprind lumânări, dau de pomana, fac rugăciuni și țin post, etc. Covașa era un fel de băutură fermentată din mălai și făina cu gust dulce-acrișor (ca al bragăi), consumatul ei având drept țintă devenirea vacilor mai lăptoase, cu un lapte smântânos.

    Poziția lunii era interpretată premonitoriu: dacă în noaptea de Sfântul Andrei luna e plină și cerul senin, iarna va fi blândă; dacă ninge/plouă - zăpezile vor fi mari, "grele".

    În Basarabia de odinioară: din ziua de Sfântul Andrei până la Crăciun femeile nu torc spre a nu o supăra pe Maica Domnului.

    În Moldova (Botoșani) ziua se mai numea a lupului, fiind interzis lucrul ca să nu omoare lupii caprele, oile. Pe lângă ungerea cu usturoi a ferestrelor, grajdurilor, fântânilor etc., la cornul din dreapta al vitelor de parte bărbătească se lipeau cruci din ceară.
    În Hațeg se credea că lupul are în această zi gâtul mobil: "își vede lupul coada".

    Obiceiul era prin unele zone de a se face o anume turta a lui Andrei, pentru care fetele aduc apa neîncepută cu gura și într-un fel de joacă-ritual, măsoară sarea și făina cu o coajă de nucă. Scopul era ca în noaptea Sfântului Andrei să Ii se iveasca în vis ursitul.

    Noaptea era considerată propice farmecelor de dragoste / de leac/ de mana vitelor, etc.

    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  5. #5
    Ion Furtuna este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    august 2006
    Locatie
    Pitesti
    Posturi
    2.823

    Implicit

    ZILELE BUBATULUI

    Sfânta Varvara/Vârvara/Vărvara/Bărbara/Barbura (4 decembrie) și Sfântul Sava (3 și 5 decembrie) sunt serbați în virtutea atributelor vindecătoare de boli.
    Indeosebi bubele provocate de vărsat pot fi înlăturate respectându-se interdicțiile din aceste sarbători ale vărsatului/bubelor denumite și Borboasele/Savele Bubatului. Femeile nu trebuie să coasă/țeasă/năvădească/spele rufe, etc. pentru a-și feri copiii de bubat/varsat. In aceste zile sunt evitate mâncărurile din porumb, linte, fasole, semințe de dovleac, etc. întrucât bubele se pot face mari ca acestea. In prima zi se fac trei turte și se dau de pomană. Prin unele părți se fac doar două: una se dă de pomană copiilor, a doua se pune la streașina casei. Azima dată de pomană trebuie să fie caldă ca și bubatul să fie cald.

    Prin Olt se obișnuia spălatul feței copiilor cu apă unde s-a spălat o icoană pentru a se păstra fața curată ca icoana. Așa numita (în)burburare a copiilor se făcea prin ungerea cu miere sau cu zahar dizolvat în apă pe față, frunte și barbă. Mamele făceau semnul crucii pe fețele copiilor cu degetul arătător muiat în miere explicând că gestul lor e menit a face "bubatul dulce". Prin Muscel se puneau trei lumânări la icoană "în credință". Picăturile acestor lumânări se așezau sub perna bolnavului pentru vindecare grabnică. Legendele despre Sfânta Varvara și Sfântul Sava s-au contaminat reciproc, țăranii musceleni crezând că "Sava a fost o sfântă care a zăcut de vărsat și a rămas chioară" având rolul vindecării de tifos/lingoare.

    Obiceiurile reprezintă o preluare de către calendarul popular din Viețile sfinților, cuviosul Sava fiind pomenit pe 3 decembrie și pe 5 decembrie. Una dintre minunile sfântului este preschimbarea oțetului în vin dulce la un ospăț, iar altă dată schimbând gustul amar al mâncării cu semnul Crucii.
    Sfânta Varvara a vindecat de bube și boli și era sarbatorită în partea de sud a Moldovei ca "sfânta mai mare peste bube, care ajută femeilor la nașteri grele, la boli și la primejdii.

    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  6. #6
    cris este offline Utilizator De'al casei
    Data inscrierii
    septembrie 2006
    Posturi
    2.533

    Implicit

    Frumos si interesant.
    Daca-mi permiteti adaug si eu cite ceva privind ziua SF. Andrei.

    Sf .Andrei este sfintul patron al Scotiei .Steagul scotiei reprezinta crucea sfintului si este unul din cele mai vechi steaguri din Europa datind din sec 12.
    Aceasta cruce este numita crux decussata( adica cruce in X),iar Sf Andrei a fost legat de ea ,nu batut in cuie.El a fost crucificat la Patras ,in Acheia ,Grecia.
    De asemenea sf .Andrei este patronul sfint al Rusiei.
    Faptele sale apar in apocrifele "Faptele lui Andrei " , " Faptele lui Andrei si Matei " ," Faptele lui Andrei si Petru " ,parte din ele azi pierdute.
    Numele Andrei vine din grecescul Andreas (valoare, uman ,om puternic) care vine din radacina aner -om, andros -uman,al omului.
    In traditia ortodoxa,sf Andrei este numit protocletos.
    Vasele cu apa nu mai sunt suficiente.
    Duceti-ne direct la izvor!

  7. #7
    cris este offline Utilizator De'al casei
    Data inscrierii
    septembrie 2006
    Posturi
    2.533

    Implicit

    Sfintul Ignatie Teoforul.

    Acest sfint este sarbatorit in ortodoxism pe 20 decembrie,ziua taierii porcului.Despre viata acestui mucenic, traditia bisericii ne spune că a fost în tinerete ucenic al Sfîntului Ioan Evanghelistul si, la vîrsta maturitătii depline, ca urmas al apostolilor ce era, a fost ales episcop în Antiohia Siriei, cetate în care pentru prima dată ucenicii Domnului au început a se numi crestini. Acest arhiereu era un bun organizator al orînduielilor bisericesti si un desăvîrsit slujitor al tainelor lui Hristos. Pentru credinta sa, în timpul prigoanei împotriva crestinilor, Ignatie a fost prins de păgîni si aruncat la fiare ca să-l sfîsie, în timpul unei serbări dedicate idolilor, la Roma. Din trupul său au rămas numai oasele cele mai mari care au fost adunate de credinciosi si puse la cinste , în ziua de 20 decembrie, anul 107.Moastele sale se afla la Roma ,in biserica Sf.Clement.
    Ritualul tăierii porcului, în ziua de Ignat, se leagă de o traditie a epocii precrestine, cînd se aduceau jertfe zeitătilor ce apăreau si dispăreau în perioadele de înnoire a timpului. Ignat era o divinitate solară (ignis însemnînd foc), si, prin analogie, este si numele Sfîntului Ignatie Teoforul din calendarul crestin - ortodox, numit de popor si Ignatul porcilor.
    Zeul Agnis (lat .Ignis,hitt. agnis) este zeul focului in hinduism si apare si in vede si in upanishade.
    Consumul carnii de porc in Anatolia hittita era guvernat de un set de principii religioase si sociale.In textele hittite mincatul porcului este inalt ritualizat.In jurul bazinului mediteraneean sacrificiul porcului asigura fertilitatea comunitatii si a animalelor.Un festival practicat in Istanuwa reafirma relatia uman-divin paralel cu sacrificarea porcului, ca pact si pentru a incheia tratate, porcul avind si rol de substitut pentru sacrificiul uman.
    In Egiptul antic,porcul ocupa aceeasi pozitie ca si in Palestina si Siria, aceea de animal necurat. Totusi,o data pe an egiptenii sacrificau porci lui Osiris si lunii si mincau carnea acestora.
    Conform transmiterii traditiilor antice,este posibil cindva ca Osiris sa fi fost considerat ucis ca un porc si de aici si traditia sacrificiului porcului.
    In traditia iudaica istoria spune ca odata cu cucerirea Estului Mijlociu de catre Alexandru cel Mare templele iudaice au fost pingarite cu ocazia sarbatorii hanukha prin sacrificii pagine de influenta elenistica ale...porcilor.
    In Romania actuala ignatul porcilor este o sarbatoare de familie,o sarbatoare inca vie. Desi sacrificiul porcului pare un obicei barbar, acest sacrificiu are loc asupra unui animal care a fost crescut cu dragoste si care, la momentul sacrificiului are de obicei spre 200 de kg si este un animal greoi si imobil care se misca in rare ocazii.
    Taierea porcului este un eveniment complex si plin de farmec in care membrii unei familii au ocazia sa lucreze impreuna si sa se simta bine.
    De obicei se cheama si un macelar care sacrifica porcul,iar din singele scurs intr-o oala se pregateste singerete.
    Apoi are loc pirlirea porcului ,cindva acest lucru se facea cu paie ,azi se face cu o ustensila alimentata cu lemne sau racordata la o butelie. La pirlire macelarul da si diagnosticul finetii carnii in functie de felul in care se stringe soricul cind este pirlit.
    Apoi porcul este spalat si crapat. Se poate taia pe burta sau pe spate. Cine doreste cotletul si ceafa intregi il crapa pe burta.
    Porcul este golit de mate si maruntaie .
    Plaminii ,ficatul,rinichii,splina ,inima se pun la fiert pentru caltabos.
    Apoi se alege carnea pentru gatit,pentru friptura,pentru cirnati, pentru jamboane.
    Slana se taie pentru saramurat si apoi afumat,precum si pentru fiert.
    Din grasime se fac jumari, iar untura se sareaza si se pune la borcane.
    Oasele se lasa cu ceva carne pe ele,se saramureaza si se afuma.
    Afumatul se face cu fum cald sau rece,iar apoi afumaturile ca jambonul se pun la maturat in curent de aer si temperatura constanta -scazuta.
    Unele bucatarii sint mai rafinate si pregatesc si minuni culinare cum ar fi cirnati de porc si berbecut in mate de oaie, sau babic si ghiudem.
    Capul si labele porcului se fierb pentru racituri .
    Carnea pentru friptura pe gratar se mai poate marina si in lapte.
    Gata, ca mi-e rau deja.
    Vasele cu apa nu mai sunt suficiente.
    Duceti-ne direct la izvor!

  8. #8
    Ion Furtuna este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    august 2006
    Locatie
    Pitesti
    Posturi
    2.823

    Implicit

    Sfântul Nicolae

    Sfântul Neculai/Niculai/Nicoara "e al doilea sfânt făcut de Dumnezeu" stând în stânga Lui. Are îndatorirea de a străjui cerul împreună cu Sân Toader, pentru ca soarele să-nconjoare neabătut pământul, în pofida răutăților săvârșite de oameni. Un colind din Transilvania îl prezenta ca pe Neptun/Poseidon încreștinat, întârziind la chemarea Tatălui Ceresc: "Sfinte am zăbovit,! C-am îndireptat/ Doua luntrii pline/ Cu suflete bune,! Luntrii încărcate/ Cu suflete curate.! La mese întinse/ Cu făclii aprinse/ Doua luntrii grele/ Cu suflete rele/ La mese strânse/ Și la lumini stinse (...)/ Haideți voi, Maică Marie,/ Haideți voi la liturghie!/ Și pe gazdă, 'nveselește,! Și pe noi ne dăruiește/ C'un colac de grâu frumos,! Din pelița lui Hristos!" (P. Ugliș). Sursa este, probabil, un episod din Vietile sfinților în care rugăciunea către el a ocupanților de pe o corabie pe vreme de furtună a avut efecte miraculoase.
    Corăbier apare și într-o povestire din sudul Moldovei. De aceasta data el vine ud leoarcă la Dumnezeu: "Din .pricina vântului mare, era gata-gata să se înece o corabie; cum am vazut-o, m-am aruncat în apă și-am scăpat-o de primejdie, iar pe oamenii ei de la moarte".

    Prin Moldova circula credința că "Sfântul Nicolae este brodariu: podar mare și călăuză și sprijin celor ce umblă pe ape". Prin Bucovina s-a produs o contaminare cu legenda Sfântului Mihail în legatură cu "zapisul lui Adam cu Nefârtache" (necuratul). Unele reprezentari populare îl prezintă pe Sfântul Nicolae venind pe un cal alb sau cu sania și marcând astfel începutul iernii: "La Sfintul Neculai se întoarce noaptea la ziuă cu cât se sucește puiu'n găoace".

    In literatura de sorginte populară apare, grație lui Ion Creanga (Amintiri din copilărie), o ciudată legătură Sfântul Nicolae - bici/ vărgi/ băț, pentru pedepse corporale. Legătura este ciudată întrucât Sfântul Nicolae este cunoscut prin blândețea sa. Această legătură se păstrează și astăzi în zona urbană unde în ajun de Sfântul Nicolae se găsesc de vânzare bețe simbolice, împodobite mai mult sau mai puțin artistic. Rostul lor este de a fi dăruite celor dragi.

    Cel mai răspândit obicei dăinuind până astăzi și-n mediul urban este expunerea încălțămintei spre a Ie aduce Moș Nicolae copiilor/ tinerilor daruri în noaptea precedentă sărbătorii. Atât de putemică și de răspândită a fost datina, încât a fost transformată și adoptată de societățile moderne prin decretarea întregii luni decembrie "a cadourilor".

    Originea creștină a obiceiului cu pricina e indubitabilă: Sfântul Nicolae a ajutat un bătrân sărac, tatăl a trei fete de măritat. Sfântul a aruncat pe ascuns la miezul nopții câte o pungă de galbeni, în trei nopți, pe fereastra casei bătrânului. EI și-a putut mărita astfel fetele care altminteri ar fi fost sortite să ajungă prostituate.

    Prin Oltenia Sfântul Nicolae e rugat să vindece bolile și loviturile, iar prin Bucovina hoții de odinioară îl implorau să-i ajute în isprăvi, dar îndeobște e socotit ca ocrotitor al tinerilor (căsatoriți), grație episodului din Viețile sfinților.

    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  9. #9
    Ion Furtuna este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    august 2006
    Locatie
    Pitesti
    Posturi
    2.823

    Implicit

    Citat Citat din cris
    Sfintul Ignatie Teoforul.

    ...

    Gata, ca mi-e rau deja.


    IGNATUL

    Porcul se taie în ziua de Ignat (20 decembrie). Țăranii nu își ucid pur și simplu animalele în preajma Crăciunului. Porcul era considerat un component al familiei, uneori purtând nume (Ghiță, Gogu, etc.) și având rudimente de personalitate (ore de masă, alimente preferate, locul de scărpinat, etc.). Taierea porcului era precedată de pregătiri specifice: adunarea paielor, recondiționarea uneltelor, tocmirea ajutoarelor, etc. Până în 1989 erau disprețuite adăparea animalului cu saramură, pentru evacuarea intestinelor înaintea tăierii, îmbătarea animalului, etc. Operația în sine trebuia făcută de inși specializați, care să producă suferință cât mai mică animalului. Ideea de crimă e străină mentalului țărănesc.

    Pomana porcului e momentul culminant, copiii beneficiind din plin, știut fiind faptul că postul Crăciunului nu este încheiat. Dupa tăierea efectuată de bărbați, la pârlire și tranșare este îngăduit și aportul femeilor. Participarea lor e în continuare din ce în ce mai importantă,. preluând în întregime toate operațiile de conservare și preparare ale diverselor umpluturi.
    Cum în postul Crăciunului horele, nunțile, petrecerile nu se fac, pomana porcului rămâne cel mai însemnat eveniment cu conotații sociale din această perioadă, anticipând salba de sărbători creștine de la sfârșitul anului.

    Folcloristul T. Pamfile consemna o legendă bizară, care se spunea de Ignat, cu un patricid, o ispășire ca luntraș fără plată și o recunoaștere a iertării de sus prin înverzirea unui tăciune îngropat. Printre cei trecuți cu luntrea sunt, la timpul sorocit, Dumnezeu și Sfântul Petre care-l iau cu ei pe Ignat. Copiii orfani ai luntrașului vor deveni oameni înstăriți prin grija Domnului (aviz celor ce se tânguie că, murind, Ie rămân copiii neocrotiți). Ignatul se ținea pentru boală, supărări, nașteri reușite.

    Deși, există diverse căutări de identificare a datei, de corelare a Ignatului cu diverse etimologii creștine sau necreștine, ele mi se par forțate. Alegerea datei este în corelație cu sărbătoarea Crăciunului, când fiecare vrea să aibă masa îmbelșugată, și cu “procesul tehnologic” tradițional de transformare a animalului în bucate. Cum nu prea existau lăzi frigorifice, era nevoie de ceva timp pentru a pregăti, cu pierderi cât mai mici, peste 100 kg de carne, care trebuia să ajungă familiei până la apariția primelor roade ale pământului. Porcul taiat mai devreme insemna ispita in post, iar mai tarziu lipsirea sarbatoririi Craciunului de delicatesele care-i dau farmecul specific. Faptul că unii văd în tăierea porcului reminiscențe sacrificiale, sau încearcă să lege aceasta de sacrificii practicate cu milenii în urmă și în zone binișor depărtate, mi se par iarăși hazardat. Elementele legate de tăiatul porcului care pot constitui argumente pentru asemenea demersuri, nu sunt nimic altceva decât sacralizări ale activităților zilnice, firești la străbuni, aproape inexistente la urmași. Denumirea de Ignat poate să vină cu probabilitate mare de la sfântul acelei zile, Ignatie Teoforul, și este o prescurtare-adaptare cu rezonanță sonoră care a “prins” dar fără nici o legătură cu viața mucenicului.

    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  10. #10
    cris este offline Utilizator De'al casei
    Data inscrierii
    septembrie 2006
    Posturi
    2.533

    Implicit

    Foarte frumos spus,Dl.Furtuna.
    Eu aveam un gind sa pun si ceva retete...de cirnati si caltabosi,dar cred ca mi-era doar pofta sau foame.
    Dar vreau sa fac niste specificatii,anume ca ziua taierii porcului s-a extins in toata luna decembrie ,chiar si in noiembrie in ziua de azi.
    In Ardeal,cind se taie un porc se maninca bine in ziua aceea ( si se bea bine),nu se tine post.
    Si sa stiti ca incercarea de corelare a taierii porcului cu alte traditii pre sau post crestine nu este exagerata,deoarece porcul n-are legatura cu biblia,fiind ne-cusher.
    Nu se maninca porc in zona Palestina,nici azi,cum nu se maninca nici in zona araba.Esenienii nu mincau nici ei porc.
    Aici in Ardeal porcii incep sa se taie imediat cum da frigul,ptr ca astfel sint conditii de pastrare a carnii in untura.
    Daca in decembrie ar fi 25 de grade nu cred ca s-ar taia porci.
    Vasele cu apa nu mai sunt suficiente.
    Duceti-ne direct la izvor!

  11. #11
    cris este offline Utilizator De'al casei
    Data inscrierii
    septembrie 2006
    Posturi
    2.533

    Implicit

    Sper sa nu-mi luati in nume de rau comentariul,nu asta era intentia.
    Insa prefer un adevar crud decit o minciuna poleita.
    Realitatea este ca la tara nu se tin posturi religioase.Poate ca o fi cite o persoana izolata,dar lumea in general ,la tara traieste dupa ritmul naturii si al agriculturii.
    Cine munceste la cimp nu tine post.Insa nici nu se abuzeaza de carne.
    Animale mari se taie cind incepe frigul si carnea incepe sa se consume imediat,ca de-aia a fost taiat animalul.
    In sezonul cald se taie pasari ,pasarea se consuma in citeva zile ,si pina la o noua pasare taiata se maninca mai de post,adica se gateste fara carne ,in schimb se maninca slana afumata la micul dejun cu oua si lactate.
    La oras e altfel,omul cumpara carnea la kg si se poate hotari o perioada sa manince fara carne.La oras nu se gateste cu untura.
    Plus ca si carnea de magazin e oribila ,are un gust si un miros de nitrati si nitriti ...parca-i plastic.
    Vasele cu apa nu mai sunt suficiente.
    Duceti-ne direct la izvor!

  12. #12
    Ion Furtuna este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    august 2006
    Locatie
    Pitesti
    Posturi
    2.823

    Implicit

    Citat Citat din cris
    Sper sa nu-mi luati in nume de rau comentariul,nu asta era intentia.
    E buna precizarea!
    Plus ca si carnea de magazin e oribila ,are un gust si un miros de nitrati si nitriti ...parca-i plastic.
    Si uite asa, se nasc viitoarele legende despre mancarea dumnezeiasca de la tara. Poate si viitoarele traditii.

    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  13. #13
    cris este offline Utilizator De'al casei
    Data inscrierii
    septembrie 2006
    Posturi
    2.533

    Implicit

    hehe,da,tot ce-i posibil.
    Deocamdata traditiile culinare la noi sint sub semnul ne falimenteaza ue sau nu.Ca un cotet in curtea taranului nu are standarde ue,dar si cu standardul asta,sa ma mai scuteasca ue-le pe mine,ca le-am vazut eu standardele,cu porci inchisi in hale intre niste bare unde porcul nici nu se poate intoarce macar.
    Si-am vazut ferme de porci in America parca-s curtea lui badea Gheorghe,porci liberi,troace ca la noi,o topaiala si o rimatura in noroiaie si o armata de porci noroiti si fericiti.Si m-am gindit unde-i ue-le sa-i falimenteze ,pardon,sa-i civilizeze pe taranii astia de americani care nu stiu sa creasca un porc ?
    Vasele cu apa nu mai sunt suficiente.
    Duceti-ne direct la izvor!

  14. #14
    cris este offline Utilizator De'al casei
    Data inscrierii
    septembrie 2006
    Posturi
    2.533

    Implicit Re: Obiceiuri stramosesti din Romania

    Despre Iele (Ele) nu scrie nimeni?Sau Sinziene,Dragaici?
    Vasele cu apa nu mai sunt suficiente.
    Duceti-ne direct la izvor!

  15. #15
    savanah Avatar
    savanah este offline Utilizator Bobocel
    Data inscrierii
    mai 2008
    Locatie
    Iasi
    Posturi
    338

    Implicit Re: Obiceiuri stramosesti din Romania

    IELELE

    Iele sunt fapturi feminine supranaturale intilnite in mitologia romaneasca, foarte raspindite in superstitii, carora nu li se poate stabili insa un profil precis, din cauza marii diversitati a variantelor folclorice. Totusi, cel mai frecvent, Ielele sunt descrise ca niste fecioare zanatice, cu o mare putere de seductie si cu puteri magice, avind aceleasi atribute ca Nimfele, Naiadele, Dryadele, sau chiar si ca Sirenele. Ielele locuiesc in vazduh, in paduri sau in pesteri, in munti, pe stinci sau pe maluri de ape, in balarii sau la raspintii, scaldindu-se adesea in izvoare. Se crede despre ele ca apar in special noaptea la lumina lunii, rotindu-se in hora, in locuri retrase (poieni silvestre, iazuri, maluri de riuri, rascruci, vetre parasite sau chiar in vazduh, dansind goale, numai cu sinii goi, cu parul despletit, mai rar cu vestmint de zale sau infasurate in valuri transparente si cu clopotei la picioare); dansul lor specific este hora; locul pe care au dansat ramine ars ca de foc, iarba nemaiputind creste pe locul batatorit, iar crengile copacilor din jur fiind pirlite; mai tirziu, cind iarba rasare din nou, culoarea acesteia este verde-intunecata, nu e pascuta de vite, iar terenul devine prielnic inmultirii ciupercilor din specia "lingura zinei" (in Moldova au si multe alte denumiri: voalul zinei, creasta alba, si nu in toate regiunile sunt considerate comestibile).
    Intilnirea cu Ielele este extrem de periculoasa pentru oameni, multi dintre ei raminind pociti daca deranjeaza sau isi permit sa vada ielele.

    Chinuri si sminteli, pedepsele Vintoaselor

    Se spune ca barbatii si femeile care lucreaza de Rusalii (adica sarbatoarea pe care tocmai am avut-o duminica asta) sint ridicati in virtejuri de pe pamint, chinuiti si ismintitii. Multi gospodari de la sate au povestit cum, in zi senina ca si cristalul, s-au trezit cu finul abia strans in claie dintr-o data luat si dus de Vintoase - un fel de vartej format din curenti turbionari care se formeaza istantaneu si dispar undeva prin paduri. Obiectele prinse in acele virtejuri sint risipite pe distante foarte mari. Se spune totodata ca oamenii ori vitele care au calcat locul batatorit de Hora Ielelor mor in mod misterios. Grindina, inundatiile catastrofale, uscarea pomilor din aceasta perioada a anului sunt atribuite tot puterilor malefice ale acestor fapturi. La tara spre exemplu, daca un barbat ramine olog dupa ce s-a culcat pe cimp, satenii considera ca a fost pedepsit de Iele. Nici cei care dorm sub arborii considerati de Iele proprietate intangibila sau beau din izvoarele, din fantanile sau din iazurile lor ori din vasele de gospodarie care au fost uitate afara peste noapte, descoperite, nu scapa de razbunarea Ielelor. Pedepse cumplite primesc cei care refuza invitatia la hora sau care le imita gesturile ridiculizindu-le. Cine, din intimplare, le aude cintecul, ramane mut.

    Rusaliile (duminica, 15 iunie - in acest an)
    La 50 de zile dupa Pasti poporul roman serbeaza, timp de trei zile sau o saptamina (diferentieri zonale), Pogorirea Duhului Sfint sau (popular)Rusaliile. Acestea sint personaje feminine cvasimalefice a caror existenta se petrece mai ales in vazduh, vara si in padure. Similar Ielelor, cu care uneori sint confundate, una dintre calitatile lor principale este dansul deosebit de frumos. Danseaza in aer sau pe pamint, noaptea, asezate in cerc, dar, daca sint zarite de un muritor sau daca, din greseala cineva calca pe locul pe care au dansat (acolo iarba este arsa), acesta se imbolnaveste foarte grav de o boala numita, in limbaj popular, "luat de Rusalii".

    Tot de Rusalii, portile caselor se impodobesc cu crengi de tei, de cu o seara inainte. In ziua de pogorire a Duhului Sfint oamenii primesc de la biserica crengi de tei, sfintite cu rugaciunile speciale ale acestei zile. Aceste crengi se patreaza in casa timp de un an si folosesc in zilele cu furtuni mari si cu descarcari electrice. Atunci femeile arunga bucati din aceste crengi si frunze uscate in focul pornit in soba ca sa potoleasca urgia cerului.

Pagina 1 din 2 12 UltimulUltimul

Subiecte Similare

  1. Colinde de Craciun. Cantece si obiceiuri de craciun
    De Catalin in forum Discutii libere
    Replici: 19
    Ultimul post: 25 dec 2010, 14:32
  2. Observatii OZN in Romania
    De lovelife in forum Paranormal
    Replici: 63
    Ultimul post: 26 iul 2010, 01:06
  3. Romania, raiul rabinilor
    De lovelife in forum Istoria Dacilor si Romanilor
    Replici: 7
    Ultimul post: 26 mai 2009, 10:55
  4. alimente, obiceiuri, stari care ne pot afecta sanatatea
    De diasomie in forum Discutii libere
    Replici: 21
    Ultimul post: 01 feb 2008, 09:09
  5. obiceiuri ale musulmanilor
    De brenda in forum Alte confesiuni
    Replici: 0
    Ultimul post: 05 mai 2007, 11:23

Reguli postare

  • Nu puteti crea subiecte noi
  • Nu puteti posta replici
  • Nu puteti posta atasamente
  • Nu puteti sa va editati postarile
  •