Tulburările de somn

Lipsa sau tulburarea nevoii de somn este un fenomen comun, cu cauze diverse. Poate fi vorba despre hiperactivitatea glandei tiroide, diabet, consum excesiv de cofeina sau spasme musculare puternice, insa s-a estimat ca la baza celor mai multe cazuri stau factori psihologici.
Exista persoane al caror bioritm suporta mai usor consecintele unor tulburari cum este insomnia si sunt cazuri in care acestea se pot agrava, devenind sentimente de frustrare si apoi cronicizandu-se in forma bolii.

Narcolepsia

Este o forma destul de dura din categoria “problemelor cu somnul”. Devenita celebra in urma ecranizarii unui caz care o implica (“My own private Idaho” – cu River Phoenix in rolul personajului narcoleptic), aceasta boala se manifesta sub forma unor atacuri de somn, care intervin brusc in diferite momentele ale starii de constienta. Narcolepticii pot adormi in orice moment, fara a avea control asupra “intreruperii” spontane a realitatii. S-a estimat un procent de 0.03% din totalul populatiei, al celor care sufera de narcolepsie.

Desi survine mai cu seama in perioada adolescentei, ca urmare a unor circumstante favorizante, poate fi si ereditara. Din nefericire nu exista remedii concrete pentru narcolepsie, insa simptomele pot fi controlate prin terapii repetate.

Apneea

Inseamna oprirea temporara a respiratiei, ca urmare a lipsei de oxigen. In timpul somnului, de obicei, este insotita de sforait. Cei care se confrunta cu apneea “nocturna”, se pot trezi brusc intr-o stare de agitatie, despre care insa e posibil sa nu isi aminteasca ulterior. Riscurile in acest caz sunt multiple: cresc sansele pentru infarct, impotenta, hipertensiune si perturbare intensiva a stilului de viata, in genere.

Insomnia

Cea mai cunoscuta dintre tulburarile legate de somn se manifesta sub trei forme: neputinta de a adormi, imposibilitatea de a ramane in starea de somn si tendinta trezirii foarte devreme. Insomnia fie se manifesta pe termen scurt, fie se prelungeste pe durata catorva nopti consecutiv, ceea ce inseamna acumularea mai multor factori perturbatori: stil de viata alert, stres, schimbari frecvente de temperatura a mediului, program zilnic incorect organizat etc. Combinatia acestor elemente conduce spre insomnia cronica si in final spre depresie.

Tratamentul consta in reducerea cauzelor psihologice, insa se pot administra si pilule, intre care tranchilizantele sunt mai eficiente decat barbituricele, de pilda. Totusi nu se recomanda uzul lor pe termen lung.

Visele

Desi nu intotdeauna ne amintim, cu totii visam in timpul somnului. Emotiile si sentimentele pe care le acumulam de-a lungul timpului sunt mai mult sau mai putin intense si se manifesta ca atare si in timp ce dormim.

Expertii au stabilit cinci etape de evolutie a somnului:

1) primele 5-7 minute reprezinta starea de somnolenta din care putem fi foarte usor treziti;

2) urmeaza stadiul in care ne petrecem cam 50% din toata durata somnului si in care reactionam greu la factori perturbatori;

3) si 4) sunt etapele somnulului profund (“ocazia de actiune” a somnambulilor), in care functiile organismului isi reduc intensitatea;

5) REM (Rapid Eye Movement) este momentul propriu-zis al visului, impartit la randul sau in trei intervale care apar intr-o noapte la fiecare una-doua ore. Acum, muschii principali ai corpului sunt paralizati, mai putin cei ai fetei si ai degetelor.

In timpul somnului puterea fizica a unui om sporeste considerabil, in sensul ca daca ar actiona conform cosmarurilor, de pilda, ar face-o fara limitele impuse de constiinta. Probabil ca reactiile lui s-ar repercuta puternic in jur in cazul in care organismul nu “s-ar asigura” oarecum prin paralizie. Freud a dedicat capitole intregi studiului sau efectuat pentru a descifra simbolurile visului, dar, desi treptat s-au facut numeroase descoperiri in acest sens, in fapt, ramane un fenomen imposibil de explicat in intregime.

Somn usor!

Organismul nostru are nevoie de “reincarcarea” in mod regulat a energiei pe care o consuma zilnic, iar somnul este perioada potrivita pentru acest lucru. In fond, de asta depinde nivelul performantelor pe orice plan.

In medie sunt necesare intre 5 si 9 ore de somn in fiecare noapte. Pentru a putea dormi linistita, ai nevoie de stabilirea unei rutine. Incearca sa te culci mereu la aceeasi ora, pentru ca ceasul tau biologic sa functioneze conform unui ritm stabil. In general, e bine sa dormi si sa te trezesti imediat ce simti nevoia sa faci asta. Starea de “atarnare” nu face decat sa contribuie la dereglarea programului de somn.

Exercitiile fizice efectuate in mod regulat, obiceiurile alimentare sanatoase, relaxarea sunt factori care aduc cu sine si un somn linistit. In caz contrar, apar imediat semnale ale organismului: stari de oboseala in timpul zilei, incapacitate de a memora anumite detalii, incetinire a reactiilor psihice, efecte vizibile si din punct de vedere fizic.

Sursa: kudika.ro