Pagina 2 din 13 PrimulPrimul 1234567812 ... UltimulUltimul
Rezultate de la 16 la 30 din 181

Subiect: NOSCE TE IPSUM

  1. #16
    cris este offline Utilizator De'al casei
    Data inscrierii
    septembrie 2006
    Posturi
    2.533

    Implicit

    Este adevarat,aici se-ncadreaza majoritatea.
    Paleta este larga,am cunoscut si persoane asa imbatate de ego,incit preocuparea principala este sa-si demonstreze suprematia prin orice mijloc.
    Poate acestia sint cazuri patologice.
    Iar lipsa de iubire nu-nseamna ca respectivul nu poate sa iubeasca,este primul pas,nu costa nimic.
    Cei care se pot schimba sint cei mai de dorit ca parteneri de discutie,de viata etc.

  2. #17
    Ion Furtuna este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    august 2006
    Locatie
    Pitesti
    Posturi
    2.823

    Implicit

    FRICILE
    Sunt principalul obstacol in calea manifestarii persoanei, in special a manifestarii iubirii. Daca ni le putem recunoaste este bine, fiindca ne stim limitele si, eventual, le putem depasi. Dupa Eric Pearl, in "Reconectarea", ed ForYou, 2006, fricile se manifesta prin:
    - griji
    - control
    - atasament
    - ritualuri.

  3. #18
    Camelia Avatar
    Camelia este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    noiembrie 2006
    Locatie
    Ploiesti
    Posturi
    2.432

    Implicit

    Una din cele mai simple si mai eficiente metode de a cunoste si de a dezvolta capacitatea de analiza este observatia, cu toate formele sale practicate si in experimentul stiintific, dar si in viata de fiecare zi.
    Autoobervatia reprezinta actul voluntar si cu scop, bine constientizat, facut cu detasare si obiectivitate, in vederea cunoasterii de sine. Autoobservatia poate duce de multe ori pana la introspectie, ca aspect particular si oorientat catre activitatea psihica observabila - comportamentul psihic - aspect care are ca efect o constientizare mai fina a diverselor aspecte de reactie si atitudine.
    Observatia ca metoida pedagocica este foarte des intalnita in actul educational, dar si medical sau sociologic, psihologic, fiind o metoda de obtine a unor date pertinente si, eventuial, masurabile statistic. Aceasta metoda nu poate fi folosita decat daca este validata de o alta, folosita in paralel,

    Observatia poate fi si participativa, practicata in terapia de grup, sau in urmarirea unor comportamente in medii specifice, greu accesibile, ca forma de inregistrare a datelor si apoi de analiza a acestora, in vederea stabilirii unor concluzii pertinente.

    Observatia poate fi si empirica, intimplatoare, fara scop stiintific, si aici intervine si situatia acestui subiect, in cunosterea de sine. Ar fi multe de spus, ma multumesc doar sa enumar aceasta metoda printre cele scrise mai sus, fata de care am unele rezerve, pe care insa le voi exprima cu alt prilej.

  4. #19
    Ion Furtuna este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    august 2006
    Locatie
    Pitesti
    Posturi
    2.823

    Implicit

    CELE TREI FATETE SIMULTANE ALE REALITATI


    1. Fiecare om este asa cum este un unicat, care pe deasupra sufera transformari si modificari de-a lungul vietii.
    2. Fiecare om are o parere proprie despre el insusi. In parerea asta, care este deosebit de complexa, intra o serie de atribute pe care si le atribuie, si actioneaza in consecinta.
    3. Fiecare om "beneficiaza" de parerile celor din jur despre el, pareri derivate din "cunoasterea" mai mult sau putin completa despre cel in cauza.

    Cand diferentele dintre aceste fatete ale realitatii sunt mari omul incepe sa aiba probleme. Si problemele sunt de sub sau supraevaluare a potentelor, de utilizare gresita a resurselor si de comportament social deviant.

    Am primit o adresa de web unde este un articol in care se studiaza cauzele pentru care mint oamenii si conform studiilor facute de psihologi 60% din subiecti au spus cel putin o minciuna intr-o conversatie de 10 min. Pentru cei care nu au timp sau le e mai greu in engleza, oamenii mint pentru ca sa arate mai bine (barbatii) sau sa-i faca pe ceilalti sa se simta mai bine (femeile).
    Adica din cauza fricii manifestate prin griji, control si atasamente.

    http://www.livescience.com/humanbiol...5_why_lie.html

  5. #20
    cris este offline Utilizator De'al casei
    Data inscrierii
    septembrie 2006
    Posturi
    2.533

    Implicit

    Da,si daca ma-ntorc la biblie(sotul meu se exprima plastic: iar imi dai cu biblia-n cap?),scrie acolo "sa nu te-ngrijorezi " ,scrie in apocalips ca lasii si fricosii sint primii care intra-n iad.

    Ca sa fac un comentariu ,as descrie o persoana pe care am intilnit-o care era total lipsita de empatie:aceasta persoana era total sinonima cu descrierea anticristuluitr el nu exista aproape sub nici o forma,nu avea nici un sentiment ptr nici o fiinta,pentru nimic,absolut nimic.

    Cu invirtitul in jurul cozii,este simplu,dar greu.Este aparenta "renuntare "''.Este cind te vezi pe tine in cel de linga tine.Cind "tu " ,esti ceilalti.Dizolvare in iubire ,fara sa te anulezi.

  6. #21
    andante este offline Utilizator Samanta
    Data inscrierii
    februarie 2007
    Posturi
    25

    Implicit cunoasterea de sine

    Un lucru foarte important, parerea mea, este sa facem diferenta intre:
    1. Cine esti
    2. Cine crezi ca esti
    3. Cine vrei sa fii
    Se vorbeste la un moment dat pe forum despre programe. Suntem crescuti si traim cu o multime de programe, sabloane si totul este trecut prin aceste filtre. Acestea le dobandim de mici (parinti, scoala, societate).
    Parerea mea este ca suntem ceea ce gandim. Gandul induce si produce.

  7. #22
    andante este offline Utilizator Samanta
    Data inscrierii
    februarie 2007
    Posturi
    25

    Implicit

    Domnul Furtuna spune la un moment dat: "ca sa fiu trebuie sa am".
    Deci...mai intai trebuie "sa am" (ceva..nu stiu ce) si apoi "sunt" (fericit, multumit, implinit).
    Ce ziceti de inversarea acestora: mai intai "sunt" si apoi "am"?
    Suntem parte din Dumnezeu si avem totul. Important este sa vedem ce avem, sa ne vedem pe noi insine asa cum suntem, suntem sursa la tot ceea ce este viata noastra si suntem cei care ne creem viitorul.

  8. #23
    andante este offline Utilizator Samanta
    Data inscrierii
    februarie 2007
    Posturi
    25

    Implicit

    Pentru Cris, care spune: "Pe de alta parte,si ideea de a ne prezenta cu virsta,pregatire,etc este buna,ca sa avem idee cit de cit cu cine vorbim."

    Ceea ce vad eu aici este un sablon. Iti spune omul ce studii are, cate scoli a urmat si in ce domeniu lucreaza si automat iti formezi o idee despre acel om. Ideea ti-o formezi de fapt in urma unei filtrari, printr-un sablon. Aici dispare ascultarea. Si ascultarea duce la cunoastere.

  9. #24
    Ion Furtuna este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    august 2006
    Locatie
    Pitesti
    Posturi
    2.823

    Implicit Re: cunoasterea de sine

    Citat Citat din andante
    Un lucru foarte important, parerea mea, este sa facem diferenta intre:
    1. Cine esti
    2. Cine crezi ca esti
    3. Cine vrei sa fii
    Un alt mod util de a ne privi. Multumesc frumos!
    Se vorbeste la un moment dat pe forum despre programe. Suntem crescuti si traim cu o multime de programe, sabloane si totul este trecut prin aceste filtre. Acestea le dobandim de mici (parinti, scoala, societate).
    Parerea mea este ca suntem ceea ce gandim. Gandul induce si produce.
    Si ceea ce gandim.
    Ca suntem ce mancam, ce gandim si ce FACEM.

  10. #25
    Ion Furtuna este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    august 2006
    Locatie
    Pitesti
    Posturi
    2.823

    Implicit

    Citat Citat din andante
    Domnul Furtuna spune la un moment dat: "ca sa fiu trebuie sa am".
    Deci...mai intai trebuie "sa am" (ceva..nu stiu ce) si apoi "sunt" (fericit, multumit, implinit).
    Ce ziceti de inversarea acestora: mai intai "sunt" si apoi "am"?
    Suntem parte din Dumnezeu si avem totul. Important este sa vedem ce avem, sa ne vedem pe noi insine asa cum suntem, suntem sursa la tot ceea ce este viata noastra si suntem cei care ne creem viitorul.
    Recunosc! Asa am scris!
    Dupa cate vreme ati ajuns la concluzia asta? Ca in postarea precedenta spuneati ca avem programe provenite din educatie, de cand suntem foarte mici. Adica, avem intai cunoastere, si abia apoi putem sa fim.
    Adam si Eva, erau dar nu stiau si au trebuit sa ia fructul, adica sa aiba.
    Copiii mici nu prea au simtul existentei lor: se vad in oglinda si spun "bebe", adica altul.
    Si Mosu' poate sa va spuna ca dai o bomboana unuia mic, reflexul de apucare functioneaza negresit: adica aplicarea verbului a avea.
    Din pacate, cand venim nu prea ne mai amintim cine suntem. Nu-i vorba ca nici mai tarziu nu prea se mai intampla asta, acupati de verbul de a avea.

    Inversarea pe care o propuneti conduce la un mic paradox: daca stiu ca sunt parte de Dumnezeu si in consecinta am totul, atunci partea cu a avea devine nonsens.

    Asa-i cum spuneti in noi se afla sursa a ceea ce suntem si ce vom fi. Dar lucrurile sunt un pic mai complicate din pricina ca nu suntem singuri pe lume si mai interactionam intre noi.

  11. #26
    andante este offline Utilizator Samanta
    Data inscrierii
    februarie 2007
    Posturi
    25

    Implicit

    "Dupa cate vreme ati ajuns la concluzia asta? Ca in postarea precedenta spuneati ca avem programe provenite din educatie, de cand suntem foarte mici. Adica, avem intai cunoastere, si abia apoi putem sa fim." (Dl Furtuna)

    Aceste programe pe care le avem de mici asa cum am spus, de cele mai multe ori ne impiedica sa fim noi insine. Ce vreau sa spun? de exemplu: un copil este certat de mama lui si ii spune: "nu mai canta pe strada ca nu e frumos" sau "nu mai face asa ca o superi pe mama". Ce face acel copil in acel moment? Isi face un program prin care el isi reprima trairile sau un alt program prin care isi spune "trebuie sa fiu cuminte ca altfel o supar pe mama"(si in acel moment el se considera vinovat de ceva). Si merge cu aceste programe toata viata (in cel mai rau caz) si acest program se activeaza de cate ori apar situatii asemamatoare.
    Deci, eu la astfel de programe spuneam in mesajul trimis, programe pe care ni le facem de mici copii, in urma unor decizii pe care le luam in anumite situatii.

    Sa incerc sa explic ce am vrut sa spun cu inversarea ( care pare un paradox la prima vedere, asa cum a spus domnul Furtuna):
    Ordinea pe care o consider "normala" este:
    1. a fi
    2. a face
    3. a avea
    In momentul in care ne dam seama ca avem o gramada de programe si ca trecem totul prin filtre si ca ne traim viata prin sabloane (in sabloane) si incercam sa mergem inapoi sa vedem ce decizii au dus la acele programe (foarte daunatoare sanatatii ), inlaturand cauza (si asta prin acceptarea faptului ca nimeni nu a fost vinovat in acel moment si ca nu am facut nimic rau) abia atunci putem sa fim din nou noi insine. Deci incepem cu " a fi" (noi insine). Cine credem noi suntem este doar un fel de a fi.
    In partea a doua "a face" - putem crea un fel de a fi pentru noi care in prezent ar putea fi de nerescunoscut ca fiind cu adevarat noi si sa fim acel fel de a fi, in mod autentic (natural), ca cine suntem noi. Putem crea un fel de a fi care sa ne dea putere si deplina expresie de sine, fiind liberi de programe, sabloane, etichete.
    Si in momentul in care ne cream acel fel de a fi...."avem" ceea ce am creat noi, adica pe noi insine.

  12. #27
    Ion Furtuna este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    august 2006
    Locatie
    Pitesti
    Posturi
    2.823

    Implicit

    Citat Citat din andante
    Aceste programe pe care le avem de mici asa cum am spus, de cele mai multe ori ne impiedica sa fim noi insine.
    Corect!
    de exemplu: un copil este certat de mama lui si ii spune: "nu mai canta pe strada ca nu e frumos"
    Cand copiii canta, canta si ingerii. Mamica din exemplu insa nu stie.
    "nu mai face asa ca o superi pe mama".
    Da' de ce se supara? Ca supararea nu este de la Dumnezeu!
    Ce face acel copil in acel moment? Isi face un program prin care el isi reprima trairile sau un alt program prin care isi spune "trebuie sa fiu cuminte ca altfel o supar pe mama"(si in acel moment el se considera vinovat de ceva).
    Programul a fost servit gata facut de catre cei pe care copilul ii iubeste neconditionat, asa cum numai copiii stiu sa o faca. Si pe relatia de iubire fiecare primeste ceva de la cineva. Exemplul este foarte bun, pentru ca arata cum parintii isi traumatizeaza copiii, netinand cont de nevoile lor fundamentale.
    Si merge cu aceste programe toata viata (in cel mai rau caz) si acest program se activeaza de cate ori apar situatii asemamatoare.
    Se intampla si ce spuneti, numai ca viata mai are si lectii prin care dobandim cunoastere, si mai are si leacuri.
    Deci, eu la astfel de programe spuneam in mesajul trimis, programe pe care ni le facem de mici copii, in urma unor decizii pe care le luam in anumite situatii.
    Traumele provocate de parinti copiilor dintr-o iubire neaplicata cum trebuie nu sunt decat "daruri" pe care copilul le primeste, ca sa aiba. Urmariti, va rog frumos, mersul copiilor si veti vedea cata putere de decizie exista la ei. In realitate, pana la 18 ani, cf. legii de la noi oamenii nu au discernamantul complet si altii sunt cei care decid. Dar, dupa ce sunt majori, se schimba situatia in mod radicat.

    In momentul in care ne dam seama ca avem o gramada de programe si ca trecem totul prin filtre si ca ne traim viata prin sabloane (in sabloane) si incercam sa mergem inapoi sa vedem ce decizii au dus la acele programe (foarte daunatoare sanatatii ), inlaturand cauza (si asta prin acceptarea faptului ca nimeni nu a fost vinovat in acel moment si ca nu am facut nimic rau) abia atunci putem sa fim din nou noi insine.
    Si care este momentul acesta? Ca din constatarile mele, la unii asta se intampla abia inainte de ultimul oftat.
    Si in momentul in care ne cream acel fel de a fi...."avem" ceea ce am creat noi, adica pe noi insine.
    Acel moment vine numai dupa dobandirea unei cunoasteri care sa-l faca posibil.

    Cel mai mult ma bucur ca astfel de discutii pot avea loc si ca de la "fa asa" ajungem la expunere de motive pentru "este bine sa".
    Multumesc frumos!

  13. #28
    cris este offline Utilizator De'al casei
    Data inscrierii
    septembrie 2006
    Posturi
    2.533

    Implicit

    Am citit discutia de mai sus si sa stiti,dragilor,ca asa este.
    De la omul tipar-sablon se trece la constientizare,adica omul care este constient ca exista.Acesta este primul pas:eu sint.Imi amintesc aceasta perioada de cautare cu vreo doi ani in urma in ceea ce ma priveste cind ma tot intrebam cine sint si ce sint si de ce sint.Si intr-o zi am stiut:eu sint ceea ce eu sint.Pare o aberatie,dar atunci parca am deschis ochii prima data .Dar acesta a fost primul pas catre un nivel de constiinta superior.Apoi a urmat gindirea,in conformitate cu noua constiinta de sine mi s-a schimbat si mentalitatea.Apoi a urmat fapta si apoi a urmat iubirea.
    Am iesit din tiparele impuse de altii,pe care oricum nu le respectam,dar acum am curajul sa nu le respect pe fata,ceea ce atunci nu faceam,traind intr-un fel de minciuna.
    Astfel am descoperit ce gust bun are adevarul.
    Privind prezentarea fiecaruia,mie mi se pare interesant sa vezi ce spune fiecare despre el insusi,foarte multe surprize ies la iveala.
    Dupa cum se observa,eu despre mine nu am spus nimic privind meseria,scoala,bla-bla.Dar este interesant sa vezi cum se vede fiecare pe sine.Este si acest lucru un pas in cunoastere interumana.
    Vasele cu apa nu mai sunt suficiente.
    Duceti-ne direct la izvor!

  14. #29
    Dana Di Maiuta este offline Utilizator Samanta
    Data inscrierii
    ianuarie 2007
    Locatie
    Italia
    Posturi
    27

    Implicit

    Citat Citat din cris
    am vazut ca nu e mare lucru sa ai casa.Nu esti mai fericit,mai iubit sau mai respectat
    Eu am vazut altceva, si anume citeva familii care dupa ce si-au cumparat casa au divortat,o alta care la un an de cind aveau casa lor ea-sotia s- a imbolnavit de leucemie.Mi-a venit in minte ideea ca acest bun material a trebuit sa fie platit cu ceva mult mai important, asa,ca un echilibru, parca...Ca sa se ajunga la constientizarea adevarata a prioritatilor in viata...
    "Cred, Doamne! Ajuta necredintei mele."(Marcu9;24)

  15. #30
    cris este offline Utilizator De'al casei
    Data inscrierii
    septembrie 2006
    Posturi
    2.533

    Implicit

    Da....Dana...bine-ai venit,dar ce spui tu este in alt plan de constientizare a fenomenelor.Intr-adevar totul tinde catre echilibru,dar un obiect,o casa nu cere jertfa in principiu.Cere sa fie ingrijita si locuita,ca sa poata crea armonie.
    Jertfa este doar interioara(pacat daca cineva gindeste asa )
    Leucemia este o boala grea care cred ca s-a nascut din multe sacrificii care au dus la o constructie interioara ca scop al vietii-sacrificiul.
    Cei care au divortat dupa ce si-au luat casa,au divortat ptr ca,ajungind la un liman,s-au vazut in sfirsit unul pe celalalt si si-au dat seama ca nu se vor.Asta in cazul fericit al unor oameni echilibrati.
    Vasele cu apa nu mai sunt suficiente.
    Duceti-ne direct la izvor!

Pagina 2 din 13 PrimulPrimul 1234567812 ... UltimulUltimul

Etichete pentru acest subiect

Reguli postare

  • Nu puteti crea subiecte noi
  • Nu puteti posta replici
  • Nu puteti posta atasamente
  • Nu puteti sa va editati postarile
  •