Rezultate de la 1 la 1 din 1

Subiect: Peștera Coliboaia

  1. #1
    Marchidan21 este offline Utilizator Bobocel
    Data inscrierii
    iunie 2009
    Posturi
    213

    Implicit Peștera Coliboaia

    http://www.evz.ro/detalii/stiri/pict...li-898412.html

    Picturile rupestre din Apuseni, ferite de publicul larg și de vandali


    Autor: Andreea Dogar
    Când a văzut picturile rupestre, a crezut că este o glumă a unui coleg ce avea reputația de a le face speologilor tot soiul de farse. Însă expertiza specialiștilor francezi avea să confirme autenticitatea desenelor din peștera Coliboaia și să le stabilească originea într-un interval de timp ai cărui ani se numără cu zecile de mii: 23.000-35.000. Iar surprizele par să nu se fi încheiat aici.
    Sursa: Federația Română de Speologie / Fotografie realizată de Andrei Posmosanu
    Când a văzut picturile rupestre, a crezut că este o glumă a unui coleg ce avea reputația de a le face speologilor tot soiul de farse. Însă expertiza specialiștilor francezi avea să confirme autenticitatea desenelor din peștera Coliboaia și să le stabilească originea într-un interval de timp ai cărui ani se numără cu zecile de mii: 23.000-35.000. Iar surprizele par să nu se fi încheiat aici.


    "Prima dată a crezut că e o glumă a unui speolog local, care a intrat printre primii în peșteră și care de obicei le mai face glume d-astea speologilor”, povestește Viorel Traian Lascu, președintele Federației Române de Speologie, despre speologul amator Tudor Rus, cel care a văzut primul picturile.

    "Chiar eu am făcut la un moment dat o escaladă foarte dificilă în peștera Focul Viu din Padiș, care are un horn înalt, foarte greu accesibil, și el mi-a zis că aici o să găsești ceva nou, unde nu a mai fost nimeni. Era o escaladă de vreo 30-40 de metri, cu strâmtori verticale, și când am ajuns în capăt, m-am așezat pe o formațiune. Și în fața mea era un bilețel înfipt în argilă. Am deschiz bilețelul și scria: "Credeai că ești singurul?"", își amintește Lascu de o astfel de farsă a speologului cu pricina.

    Însă picturile rupestre din Coliboaia nu au fost rezultatul unei păcăleli. În total, s-au descoperit în jur de zece figuri de animale, printre care un bizon, un cal, posibil o felină, unul sau două capete de urs și doi rinoceri. Toate sunt de culoare neagră și au fost făcute de oamenii preistorici cu ajutorul cărbunelui.

    Ele se află într-o galerie mai înaltă a peșterii, motiv pentru care acei pereți nu au fost acoperiți de apă, ceea ce a făcut posibilă conservarea picturilor. Tot acolo au fost descoperite și câteva gravuri. Pe sol sunt răspândite și câteva oase de urs.

    O dovadă a autenticității: picturile sunt zgâriate de urșii de peșteră

    Potrivit specialiștilor, picturile din Coliboaia sunt în mod sigur sunt cele mai vechi descoperite până acum în Europa Centrală. "Mai există un bizon undeva în Ucraina, dar este mult mai nou", spune Lascu.

    Deși picturile au fost descoperite la sfârșitul anului trecut, totul a fost ținut secret până când echipa franceză de experți, condusă de Jean Clottes, le-a analizat în mai 2010.

    Stabilirea autentității s-a făcut prin analiză comparativă a picturilor din Coliboaia cu alte picturi rupestre din peșterile Europei. "Este o estimare pe baza unei tipologii a desenului, în sensul că într-o anumită perioadă, de exemplu, capul de cal are o anumită formă”, explică Lascu.

    Jean Clottes a explicat pentru evz.ro că acest tip de examinare nu oferă data la care au fost realizate picturile, ci un răspuns la problema autenticității: "Te uiți cu atenție la figuri ca să vezi dacă sunt greșeli, te uiți la gradul de conservare al desenului, pentru că desenele făcute acum mii de ani au un aspect puțin alterat. În Coliboaia, unele dintre ele sunt zgâriate de urșii de peșteră, iar altele sunt zgâriate de lilieci. Acest lucru nu a fost făcut foarte recent, să spunem acum 50 de ani: urșii de peșteră au dispărut înainte de finalul ultimei glaciațiuni (acum 15.000-20.000)”.

    Datarea cu ajutorul C14 va fi făcută, cel mai probabil, de două-trei laboratoare, astfel încât să nu existe controverse legate de rezultatele obținute.

    Misterul picturilor rupestre ajunge și în România

    Referitor la oamenii preistorici care au făcut picturile, Clottes spune că este vorba de vântători-culegători, oameni care nu practicau agricultura sau creșterea animalelor.

    Una dintre primele teorii propuse de specialiști pentru a explica semnificațiile picturilor rupestre a fost cea a lui Henri Breuil. El a interpretat picturile ca fiind scene de vânătoare ce aveau un scop magic. Astfel, oamenii preistorici le-ar fi vânat în mod simbolic pe pereții peșterii, în credința că astfel vor vâna un număr cât mai mare de animale în realitate. Unul dintre cele mai importante argumente în favoarea acestei teorii era acela că unele figuri păreau să aibă îndreptate spre ele vârfuri de săgeți.

    Jean Clottes, alături de alți specialiști, a propus o altă explicație: "Animalele pe care le desenau nu erau neapărat animalele pe care le vânau. De exemplu, în peștera Coliboaia sunt două reprezentări de rinoceri, iar acei oameni nu vânau rinoceri. Vânau cai, bizoni, reni și urși, dar nu rinoceri”.

    Astfel, expertul francez consideră că picturile rupestre erau realizate în timpul ceremoniilor magice sau religioase: "Aceste desene erau făcute adânc în interiorul peșterii, unde oamenii nu locuiau. Este același lucru (în România-n.r.) ca și în Franța sau Spania. Sunt câteva peșteri în Franța și Spania în care mergeau unu, doi, trei kilometri în interiorul peșterii pentru a face desenele. Scopul lor era probabil de a fi folosite în ceremonii magice, religioase. Dar care era scopul exact al ceremoniei, nu putem ști”.

    Galeria înaltă din peștera Coliboaia
    Sursa: Federația Română de Speologie / Fotografie realizată de Andrei Posmosanu

    "Vor fi surprize foarte mari în continuare"

    Bazându-se pe micile descoperiri ale diferiților speologi care străbat peșterile din România, Lascu e de părere că această descoperire este doar începutul.

    "Peștera nu este un unicat. Este un complex arheologic care se întinde de la poalele munților Bihorului și traversează Pădurea Craiului. Faptul că în multe peșteri s-au găsit chiar obiecte de chihlimbar baltic sau obiecte de tranzit comercial din perioade neolitice, paleolitice și epoca bronzului, arată că aici a fost o migrație și o circulație permanentă. În mod sigur această descoperire va aduce după ea alte descoperiri care vor merge pe un lanț de migrație", explică el.

    La întrunirea de la Oradea în cadrul căreia Jean Clottes a ținut o prelegere despre arta parietală din Europa, câțiva speologi au adus fotografii din diferite peșteri care ar putea conține alte picturi rupestre, mai arată Lascu. "Probabil vor fi surprize foarte mari în continuare", spune el.

    "În România e periculos să scoți la iveală lucruri extraordinare"

    Deocamdată, totul este secret, iar speologii sunt foarte discreți în a oferi mai multe informații. "Secretomania" se justifică, spune Lascu, dacă ne gândim în primul rând la protejarea picturilor: "Lucrurile sunt ținute în momentul de față la saltea pentru că există această rezervă că în România este periculos să scoți la iveală lucruri extraordinare pentru că există riscul ca ele să fie distruse, degradate sau afectate iremediabil. Și istoria este dovadă că încă nu avem o cultură destul de solidă de a ține la valorile noastre. Din păcate".

    În prezent, peștera Coliboaia este securizată, au fost amplasate porți și o serie de "trucuri" astfel încât la picturi să se ajungă foarte greu. Zona este supravegheată și de rangerii din Parcul Național Apuseni, iar poliția și jandarmeria au fost alertate.

    Cum poți fura o urmă preistorică imprimată într-un mineral

    În orice caz, natura a avute grijă înaintea oamenilor să facă o eventuală plimbare prin peșteră extrem de dificilă. Ea este străbătută de un râu subteran, care formează mai multe sifoane. "Ca să ajungi (la picturi-n.r.) sunt trei pasaje inundate complet care sunt greu de trecut și cu scafandru, pentru că galeria este foarte aproape de podea, apa se tulbură foarte repede și traseul pe care trebuie să îl urmezi nu este unul drept, ci este sinuos", spune Lascu.

    Al treilea sifon din peștera Coliboaia
    Sursa: Federația Română de Speologie / Fotografie realizată de Andrei Posmosanu

    Președintele FRS arată că măsurile de securitate nu își propun să îndepărteze turiștii din zonă, ci sunt doar o metodă de a "preveni potențialii amatori de tablouri". Un astfel de caz de vandalism s-a petrecut chiar în Franța, când un grup de indivizi a încercat să detașeze prin cioplire niște gravuri de 12.000 de ani.

    Peșterile din România au avut de suferit atât din cauza jafului, cât și a neglijenței. De pildă, în peștera Ciur Izbuc din Bihor existau urme de om preistoric de acum 45.000 de ani, însă ele au fost distruse de oamenii care au călcat peste tot, arată Lascu. El citează încă un exemplu, al uneia dintre urmele de pași imprimate în calcit în peștera Vârtop: "A fost tăiată în peșteră cu un dispozitiv cu care au tăiat-o foarte fin, au detașat-o și am înțeles că acum se află prin colecții în Germania".
    "Astfel de locuri nu sunt destinate publicului larg"

    Dar speologul român spune că publicul larg nu va fi privat complet de a vedea picturile deoarece Consiliul Județean Bihor intenționează să amenajeze un lanț de peșteri în care să aducă și reproduceri ale picturilor din Coliboaia.
    "Astfel de locuri nu sunt destinate publicului larg, nu sunt un loc de pelerinaj. Chiar dacă zona nu ar fi extraordinar de dificilă, ele nu ar fi destinate publicului larg", spune el, și citează cazul peșterii Lascaux, din Franța, unde accesul este interzis publicului larg după ce oamenii au avut acces inițial și au adus în interior o ciupercă ce amenință picturile.

    Peștera Coliboaia se află acum sub autoritatea arheologică a Muzeului Țării Crișurilor din Oradea și sub autoritatea administrativă a Consiliului Județean Bihor.

    Speologii care au făcut descoperirea:

    Tudor Rus (Club de speologie Speodava Ștei)
    Mihai Besesek
    Valentin Alexandru Radu
    Roxana Laura Țoiciu (Asociatia de Speologie Speowest Arad)
    Marius Kenesz (Speo Club Zarand Brad)

    Echipa franceză care a analizat picturile:

    Speologii Marcel Meyssonnier și Valérie Plichon
    Paleontologul specializat pe ursul de peșteră Michel Philippe
    Istoricul Françoise Prudhomme
    Specialiștii în artă de peșteră Jean Clottes și Bernard Gély

    http://webtv.realitatea.net/actual/p...ite-in-romania
    Ultima editare de Marchidan21 : 20 iun 2010 la 14:26
    Renunțînd la puțină libertate de cuget pentru a cîștiga puțină securitate spirituală nu le meriți pe niciuna și le vei pierde pe amîndouă.

Reguli postare

  • Nu puteti crea subiecte noi
  • Nu puteti posta replici
  • Nu puteti posta atasamente
  • Nu puteti sa va editati postarile
  •