Pagina 3 din 5 PrimulPrimul 12345 UltimulUltimul
Rezultate de la 31 la 45 din 71

Subiect: Cum am devenit crestin!!! - Articol

  1. #31
    Catalin este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    iulie 2006
    Locatie
    Galati
    Posturi
    1.108

    Implicit

    Asa este, noi si tot ceea ce ne inconjoara , cu plante, animale, planete, galaxii, universuri este rezultatul meditatiei si analizei Tatalui Ceresc. Deci totul din Univers este rezultatul gandiri Tatalui Ceresc

    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.
    -
    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  2. #32
    cris este offline Utilizator De'al casei
    Data inscrierii
    septembrie 2006
    Posturi
    2.533

    Implicit

    Asa e ,de-aia totul e asa minunat.
    Vasele cu apa nu mai sunt suficiente.
    Duceti-ne direct la izvor!

  3. #33
    Camelia Avatar
    Camelia este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    noiembrie 2006
    Locatie
    Ploiesti
    Posturi
    2.432

    Implicit Re: Cum am devenit crestin!!! - Articol

    Pâinea copilăriei

    Toată viața, bunica a copt pâinea plămădită de ea, în vatra ridicată de bunicul. Și pâinea ei era cea mai bună. Era mare cât un soare, era rotundă și lucioasă, iar pe ea, întotdeauna avea încrustată o cruce, făcută cu furculița, înainte de a fi băgatăda sub țest. Pe fundul de lemn cu mâner lung, special pentru pâinea făcută la țest, bunica punea făină și apoi frunze de salcâm, a căror formă rămânea și după coacere pe spatele pâinii uriașe.
    Pâinea bunicii era pusă în coș, învelită într-unul din frumoasele ei ștergare de in alb și agățată de grindă, într-un cui uriaș, îndoit. Tot acolo era agățat și busuiocul de la Bobotează, legat cu fir roșu. Și toată camera mirosea frumos. Cum aș putea uita acel miros, acel parfum, care pentru mine înseamnă acasă?
    Când am citit prima oară că pâinea este trupul lui Iisus, gândul meu a fugit la pâinea bunicii coaptă pe vatră și mirosind a soare.

    Și am crezut.
    Am crezut cu adevărat.
    "Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede!" - proverb romanesc


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.



    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  4. #34
    Camelia Avatar
    Camelia este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    noiembrie 2006
    Locatie
    Ploiesti
    Posturi
    2.432

    Implicit Re: Cum am devenit crestin!!! - Articol

    Ateii, pe cale de dispariție

    Prima și cea mai desăvârșită creație în domeniul deontologiei este Creația lui Dumnezeu. De fapt, mai interesante de studiat sunt „instrucțiunile de folosire”, codul deontologic sau, altfel spus, legile nescrise de existență ale ființei umane. Ne dă un exemplu de respect și de încredere în creația sa, atâta vreme cât ne lasă să gândim liber, să ne înțelegem pe noi înșine, să ne determinăm viitorul, fără a ni se impune o prezență omniscientă, sufocantă și nici o relație de genul comandă-execuție.
    Mulți se plâng că au fost abandonați de Dumnezeu. Că atunci când au probleme, acesta nu intervine agresiv rezolvându-le, că nu determină schimbări majore atunci când lucrurile par a o lua razna. Aceste persoane nu se gândesc însă cât de greu de suportat ar fi prezența unui Dumnezeu care, ori de câte ori ai vrea să experimentezi ceva, ar decide în locul tău cu brutalitate, transformându-te astfel, fără drept de apel, într-o simplă marionetă. Discreția cu care Dumnezeu se oferă în a ne consilia presupune o relație interactivă, în care omul trebuie să evolueze continuu, dar în direcția în care poate și dorește.
    De fapt, sistemul deosebit de complex al lumii vii, în care totul interacționează, ne învață că nimic nu poate fi făcut de unul singur, ci doar împreună. De altfel, efectele credinței sunt mult mai mari decât se observă la prima vedere. Suntem influențați de principiile religioase pentru că, prin practicarea lor, acestea au migrat în viața laică, devenind legislații, coduri, norme, principii constituționale, morale etc. Astfel, capătă sens cuvintele „Dumnezeu în ascuns lucrează”. Pe nesimțite, oamenii au făcut voia lui Dumnezeu fie că și-au dat seama, fie ca nu, evoluând împreună. Cine mai poate spune astăzi că e ateu, din moment ce legile creștine au devenit azi legi civile sau penale pe care, vrând-nevrând, le respectăm într-o societate tot mai complexă.
    "Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede!" - proverb romanesc


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.



    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  5. #35
    Camelia Avatar
    Camelia este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    noiembrie 2006
    Locatie
    Ploiesti
    Posturi
    2.432

    Implicit Re: Cum am devenit crestin!!! - Articol

    Peisaje ortodoxe

    Toate călătoriile prin țară, făcute încă din copilărie, erau prilej de emoții și de uimire în fața frumuseții. Pe atunci încă nepângărită sau distrusă, natura în care acest popor și-a purtat istoria mă lua în brațele ei verzi, dăruindu-mi fericirea.
    Uneori rămâneam cu răsuflarea tăiată, alteori teama în fața măreției mă cuprindea, iar între două stări abia dacă îmi mai puteam ține firea. Munți verzi, munți albaștri, munți legendari mă priveau în ochi, împărtășindu-mi taine ale firii. Îmi aduc aminte și azi, cum în marea de depărtări verzi, sufletul meu se avânta curajos până acolo unde mă cuprindea amețeala și dorul de zbor. Priveam cu un nesaț nepotolit pădurile ce se iveau după fiecare serpentină, mută de admirație și curiozitate.
    Uneori, printre culmile verzi și sălbatice apărea câte o cupolă albă de biserică, cuminte ca un porumbel ce se odihnește în frunziș. De fiecare dată zâmbeam la apariția blândă și plină de speranță. Ceva cunoscut, ceva cald, ceva familiar, ceva suav și în aceeași măsură ferm, parcă îmi ocrotea drumul și zborul. Mă simțeam bine, încurajată, protejată.
    Pentru mine acestea sunt reprezentările de suflet ale bisericii mele: o pădure nesfârșită, de o rară frumusețe, în care sălășluiește locul sacru de rugăciune către Dumnezeu. De acolo, din acele locuri, glasul străbunilor mei se auzea cel mai bine.
    "Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede!" - proverb romanesc


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.



    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  6. #36
    Camelia Avatar
    Camelia este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    noiembrie 2006
    Locatie
    Ploiesti
    Posturi
    2.432

    Implicit Re: Cum am devenit crestin!!! - Articol

    De Moși

    Căsuța bunicilor era mică, făcută din chirpici frământat cu picioarele de bunica, încă din tinerețe. Grinzile și structura de lemn, ușa mare de la intrare și scara mică ce ducea în pod, erau cioplite de mâna meșteră a bunicului. La fel și masa rotundă, scăunelele cu trei picioare și lingurile de lemn.
    Bunica dădea cu var alb în fiecare primăvară, punea flori la ferestre și în grădinița din fața prispei. Punea fân în saltele, perdele de borangic la ferestre și covorașe viu colorate la uși. Ștergare și velințe țesute iarna, pe când bunicul făcea cojoace și căciuli pentru copii, înveseleau odăile.
    În această casă, bunica pregătea în vatră pâinea și colacii pentru pomenirile celor plecați la Dumnezeu. Alegând bucatele cele mai bune și vasele cele mai frumoase, le învăluia cu gândurile ei pline de venerație pentru înaintași. Mâinile și părul mirosind, ca de altfel toate cămășile ei, a busuioc sfințit, completează amintirea vacanțelor din copilăria mea.
    În casa mică, mirosind a pelin, așternea bunica de Moși masă mare și punea acolo 44 de farfurii cu 44 de ulcele și 44 de linguri, pe care apoi le împărțea celor mai săraci din sat. Și totul avea o rânduială: întâi împărțea străinilor de pe drum, ca să nu flămânzească, apoi celor mai săraci, apoi celor singuri.
    A trecut peste mine comunismul, a trecut și tranziția, au trecut ierni și veri, în care am trăit o viață, dar niciodată nu am uitat masa bunicii de Moși, cu lumânările aprinse și colacii rumeni, cu bucatele care așteptau cuminți și frumoase să plece la Dumnezeu, să stea dinaintea moșilor noștri.
    Dacă m-ar pune cineva vreodată să descriu ce înseamnă să fii creștin ortodox, le-aș povesti despre Voica, bunica mea, și despre colăceii rotunzi, copți pe vatră, ce miroseau atât de frumos a soare și a frunze de salcâm, pe care desena cu furculița semnul crucii înainte de a-i coace. Despre făptura ei mică, în haine simple și curate, despre hărnicia ei ce o trezea de cu zori și o trimitea la culcare noaptea.
    Despre masa ei rotundă pe care se odihneau 44 de străchini smălțate cu flori de câmp și păsări albastre, pline cu merindele cele mai bune, pregătite pentru tărâmul celor drepți, străjuite de lumânări subțiri arzând și aurind odaia, copilăria, viața.
    "Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede!" - proverb romanesc


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.



    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  7. #37
    diasomie Avatar
    diasomie este offline Utilizator Mugurel
    Data inscrierii
    mai 2007
    Locatie
    Iasi
    Posturi
    119

    Implicit Re: Cum am devenit crestin!!! - Articol

    strict legat de subiect: "Cum am devenit crestin!!! - Articol" va pot spune "povestea mea". nu mi-e rusine sa ma dezvalui sper ca poate fi si altora de ajutor.

    in clasa a 9-a am am avut un profesor care m-a atras in grupul yoghinilor din oras (oras de munte) Am inceput practica fara rezerve.Ma chema ceva din interior pentru asa ceva . Spun sincer ca eram plin de bucurie.Imi placeau colegii studenti sau oameni maturi cu care gaseam in sfarsit sa port o discutie despre un subiect care ma pasiona.Ce sa va spun ...in primul an se facea hatha yoga cu asane. Principii teoretice despre energie, viata , ordinea lucrurilor. era o scoala f interesanta, ma facea sa privesc altfel lucrurile sa le vad un nou inteles. Fata de religie nu eram contra , mergeam la biserica, nu eram habotnic insa. Sigur era o mostenire din partea familiei si a bunicii. iisus si Fecioara Maria aveau locul lor in "meditatii" DAR ( sa imi fie iertata exprimarea-- e cea veche din acei ani ) dar alaturi de celelalte forte sau persoane initiate ale lumii. Era facut un mix religios si cultural probabil pt a nu forta omul sa se rupa de ortodoxism. M-a ajutat mult sa ma cunosc atunci partea de meditatie de linistire, sa invat sa imi simt centrii , aura sau ce o mai fi in domeniu, sa imi imblanzesc cat decat maimuta agitata pe care o numeu ei a fi mintea.Aveam momente cand in meditatie ( simpla de linistire) ma uneam cu universul cu umanitatea.Iesei mai bun mai linistit mai zambitor. Ni se dadeau explicatii dupa mine si acum pertinente pentru o multime de fenomene mistice, religioase din lumea crestinismului. Mi se parea atunci ca imi lumina aspectele ocultate din crestinism. Trebuie sa recunoastem . si azi se cere omului sa se roage , sa fie bun , sa aiba grija ce iese din el . SI ATAT Majoritatea crestinilor practicanti sau nepracticanti nu au acces la ceea ce inseamna PRACTICA ISIHASTA si poate de aceea la suprafata crestinismul nostru pare mai sec mai putin practic. Adevarul nu este insa asa. E foarte adanc dar nu e revelat.

    Mai tarziu in urmatorii ani d eyoga am invatat ca energia , dincolo de a fi simtita ..poate fi manipulata, atat in mine cat si in exterior.se invata puterea gandului a vizualizarii , chiar a credintei ( nu se spunea insa in ce directie) Din pacate ..incepea de aici o MARE GRESEALA ..se starnea in cursant constiinta apartenentei la un elitism si constiinta ca practicantul are capacitati ( paranormale) sau ca TREBUIE sa si le trezeasca. Gadila un EGO ...frate cu pacatul de moarte, cu luciferismul. Multi au cazut prada acestui lucru. Incet in cadrul unor ceremonii eram initiati in zeitati si in mantre , nu le pronunt numele pentru ca , chiar daca apartin unui alt areal religios CHIAR AU PUTERE. Erau vibratii straine cu care eram "formatati" Ajungeam sa am in programul zilnic dimineata si seara cate o ora de meditatie cu zeita yy sau cu mantra xx. Se evocau puterile ei . ajunsesem sa traiesc starile sau viziunile uneori apocaliptice sau razboinice date de acele zeitati. Pastele ( daca eram in deplasare in cate o statiune) era o meditatie colectiva in camera si NU in biserica.
    Erau predate notiuni de control sexual de alchimie a energiilor intre barbat si femeie. Fiind sub 18 ani nu mi se permitea accesul la anumite intruniri facute de cei maturi.Dar se faceau. In cel mai mare secret.

    Anii au trecut si in perioada cand am intrat la facultate , DIN CONSIDERENTE financiare nu am mai putut sa merg la cursuri. tare rau mi-a parut , mi-am promis ca voi lucra, medita acasa. Insa datele problemei s-au schimbat. Dupa ani si ani si din discutiile cu persoane cu har am priceput ce urma sa mi se intample: in primele luni de rupere de grup a fost o stare de ..sevraj. Eram debusolat, pierdut. Ceva se intampla. Am inceput sa am vise ciudate..prin ceata , cand doua entitati nu stiu cum sa le denumesc trageau de mine. in directii opuse. Vedem ceata simteam lumi tenebroase dar si lumina.
    Din "INTAMPLARE" la tarabe cu carti( cum erau mai multe pe vremuri) imi tot apareau carti cu Rugaciunea inimii. Am luat una odata si am citit. Am avut o revelatie priveam rugaciunea ca o tehnica ( atunci) si era identica cu Brahti yoga ( sper ca am scris corect) sau yoga devotiunii si a iubirii. Si ceva in mine , pur mental s-a rotit."hopa ca si crestinismul are tehnici de rugaciune" Apoi am fost pus in situatia ca pt cateva saptamani sa stau in casa la o doamna care avea aproape toata "colectia" Filocalia in biblioateca. Soarece i-am devenit.si iarasi am ramas mut de uimire de cele citite, de "puterile paranormale" manifestate de sfinti de descrierea
    tehnica a ascezei lor si de valabilitatea caii propuse.

    Mi-am dat o sansa, care de fapt se cerea. incepeam sa simt nevoia sa ma rog. erau asemanari izbitoare intre ramura x de yoga si tehnicile descrise de ascetii crestini, inclusiv la pozitie, focalizarea energie, alimentatie, stari, DAR o MARE diferenta ( minora pt mine atunci) si MAJORA pt restul vietii. ...Ascetii ortodocsi il invocau pe HRISTOS, Lui ii cerau ajutorul, la El se rugau in Rugaciunea Inimii. M-am aruncat in aceasta practica pt saptamani si mai tarziu luni intregi cumuland chiar si ore de practica pe zi. Cu cat treceau zilelele la inceput se inteteau visele in care eram atacat de ceva cetos. Mi se intampla chiar ca atunci cand ma rugam mai intens sa inceapa sa imi fie frica de parca atingeam zone interzise sau de parca suparam pe cineva. Dupa un timp rugaciunea imi intrase in fiinta, iar fraza initiala , mai lunga ... cu "Doamne iisuse Hristoase milueste - ma pe mine pacatosul" devenise foarte scurta , atingand esenta...Hristooos, pe inspir sau expir. timp in care sufletul meu se conecta la sursa, la Cel pe care il invocam. Ajunsesem sa ma rog si prin somn in vis ca aparare la "prezente cenusii" De altfel este si singura arma eficienta.eram student, nu eram implicat social si nici nu mi se cereu multe.Destul de retras reuseam sa ma rog ziua sa ma culc cu rugaciunea in gand iar dimineata PRIMA respiratie pe care o constientizam nu facea decat sa reporneasca ciclul. Pentru cateva zile imi parea ca nici prin somn nu se opreste rugaciunea aparand o stare de semi luciditate sau constienta nocturna.Nimic nu mai era repetat in minte ci...coborase undeva in piept unde era ca o flacara sau o caldura vibranta care mistuia. La fiecare inspir e ca un foc care primeste oxigen proaspat si se intinde in jur, si inafara corpului fizic.
    Cateva luni de rugaciune a inimii au umbrit ani de practica de yoga. Hristos este cu noi, il purtam cu noi si nu trebui decat chemat ca sa ne inunde fiinta. usor au aparur si starile de bucurie, apoi cele de lacrimi, sau de curatire, stari de calm sau pur si simplu momente care nu pot fi descrise decat prin" Dumnezeu a pus mana pe crestet" Dispare dorinta de a mai cere de a pofti. lista de dorinte din minte se goleste cand intri in rugaciune. Celelalte care pot insoti o viata dedicata rugaciunii , ma refer la har - devin auxiliare , nu sunt dorite dar apar. empatia si simtirea bolii sau suferintei aproapelui este pe primul loc. Harurile se dau dar Nu trebuie ravnite. Ce ravnim pierdem.
    Ca incheiere ...rugaciunea inimii se obtine greu si se pierde pe atat de usor.Eu am pierdut-o ( ma mai intreb uneori daca am avut-o)cu unele regasiri de-a lungul anilor Dar stiu unde sa o caut. Stiu ce trebuie sa caut si prin CINE sa caut. Viata agitata nu te lasa sa te rogi continuu, sau sa vibrezi plin de iubire. Viata te obliga sa fii un mai bun vanzator , sa calculezi mai repede sa aduci profit mai repede. Iubirea fuge din tine cand intri in valtoarea concurentei. omul care vibreaza plin de rugaciune nu poate fi vanzatorul dur care iti intra pe fereastra ca sa semneza un contract. "Rugatorul" are blandete in ochi si lasa totul de la el si pe deasupra te mai si binecuvanteaza. Pentru el lumea se "vede" prin pleoape inchise, ghemuit intr-un colt, simtind bucurie neconditionata si suferind impreuna cu cei din jur. Implicarea activa in societate pt cel rugator este cu atat mai grea. Se poate, putini sunt si este cumplita...adica sa iubesti ( ca stare a firii) si sa lupti in acelasi timp sau sa invingi fara sa ranesti si sa te rogi pentru toti... Eu nu am reusit aici dar ma stradui.
    Ultima editare de diasomie : 21 mai 2008 la 14:51
    vand
    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  8. #38
    onixrg Avatar
    onixrg este offline I.E. Mugurel
    Data inscrierii
    martie 2008
    Locatie
    Brasov
    Posturi
    161

    Implicit Re: Cum am devenit crestin!!! - Articol

    diasomie, minunat mesajul tau.dar poti sa ne povestesti si cum ai pierdut starea? si ai putut sa mai traiesti fara? cum te-ai adaptat? nu ti-e dor de starea de chemare a lui Hristos?

    eu nu am reusit niciodata in rugaciunea inimii sa trec de stadiul primar al rugaciunii in minte, asta e, fiecare dupa puteri
    dar totdeauna m-am gandit ca odata ce atingi rugaciunea inimii, odata ce il simti pe Hristos in tine, cand pierzi starea devii neom si nu mai poti trai fara sa te chinui sa o redobandesti
    si din ce am citit pe la sfintii parinti, starea din perioadele cand pierdeau legatura era aproape o stare de disperare, dar cumva constructiva, caci se luptau sa o recapete. asta probabil depinde si de om, pentru unii poate duce la rai, pentru altii la iad

    dar acum ma bucur sa gasesc pe cineva cat se poate de viu si de contemporan si coleg de forum sa ne povesteasca mai in detaliu despre rugaciunea inimii

    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  9. #39
    diasomie Avatar
    diasomie este offline Utilizator Mugurel
    Data inscrierii
    mai 2007
    Locatie
    Iasi
    Posturi
    119

    Implicit Re: Cum am devenit crestin!!! - Articol

    Se pierde extraordinar dar extraordinar de usor..si in cateva saptamani.
    Spuneam ca nu am reusit sa gasesc o compatibilitate intre o munca intelectuala si aceasta stare. Am cautat-o ani de zile cu pretul renuntarii la cateva locuri de munca atunci cand simteam ca agitatia sau starea care mi se cere depaseste gradul meu de a compensa prin rugaciune, sau macar printr-o stare de calm....renuntam si cautam altceva. (si greu intelegeau cei din jur)
    Spuneau "parintii " ca este greu sa fii calugar retras dar si mai greu sa fii calugar intre oameni.Evident au fost luni de zile tentatia de a ma retrage, dar nu am fost destul de tare in directie. spun deschis inca pofteam sa traiesc viata.Alta varianta pur teoretica/practica expusa de unii era angrenarea in societate si daca era posibil, o adaptare la ce se intampla in jur. Problema a fost ca agitatia din jur si constrangerile date de locul de munca m-au invins. Am terminat dreptul si la primul loc de munca trebuia sa stau si prin tribunal si sa mai am parte de scandaluri si executari silite. Era crunt inclusiv la locul d emunca sa simti (empatic vorbind ) toata agitatia tot stresul , nervul pe care il emana cel de langa tine.mediul omul, gandul lui , starea lui sufleteasca se poate simti ca ceva vascos care in functie de taria lui sau de slabiciunea ta te poate sau nu molipsi.
    Starea data de rugaciune sau macar de vecinatatea ei este ca de contamplare continua de iubire fara obiect , uneori in apogeu ( si in intimitate) de stare de extaz sau de lacrimi care curata. Ori cum poate fi privita astfel de persoana in colectivitate sau la un loc de munca unde toti musca , te vor angajatul /robotul perfect. La primele locuri de munca greu m-am adaptat pt simplul facpt ca nu aveam acel.."zvac" in mine de a sari repede si de a negocia, de a ma certa, de a ordona, de a controla lucrurile. Era normal. Rugaciunea sau starea vecina ei(pt ca ea poate sa taca o perioada dar efectul ei persista , in functie de mediu), repet rugaciunea face ca, mintea sau constiinta omului sa coboare in inima. Sau mai material , la nivelul pieptului. se experimenteaza starea in care gandurile TAC si apare doar simtirea. aceasta se ascute si apare empatia sau cunoasterea instanta in anumite limite, vis a vis de persoane sau evenimente din prezent sau chiar viitor. Totul se centreaza doar in piept , apare senzatia chiar de sfericitate a fiintei se gandeste la propriu cu piepul dar in anumite limite. orice efort de solicitare a mintii , memoriei ( caz concret calcule excel ) calcule de rentabilitate salarii, negocieri si certuri la telefon sau fata in fata te scot din inima. Un dusman inimaginabil este calculatorul care proiecteaza sau scoate constiinta in fata capului , a fruntii. Si scoate iubirea din inima face omul mental. Aveam mari dificultati ca dupa 10 ore de munca intru-un mediu agresiv sau dupa statul in fata monitorului sa revin "in mine" Simteam ca am iesit din piep /inima si eram la nivelul capului sau mai rau vibram altfel decat de obicei. In aceste conditii rugaciunea inceteaza, starea de vibratie se opreste. in cateva zeci de minute se poate redobandi, dar trebuie mintea sa fie limpede , sa nu porti pica pe nimeni, sa nu fii ingrijorat de nimic pe a doua zi. Orice nor de gand parca nu te lasa sa cobori inapoi in piept , e ca si cum ai incerca sa adormi dar ai insomnii si nu "se rupe filmul" pt ca ma mai roade ceva. Si zi de zi se mai pierde ceva si de recuperat se se recupereaza (acasa) tot mai greu Cele 10 ore de servici au influenta mai mare decat cela 3-4 ore de liniste de acasa.Si te trezesti in luni de zile ca de fapt ai si uitat sa te mai rogi, ca esti nervos ca te supara multe ca orgoliul e crescut si ca te imbolnavesti mult mai repede, ca ai tensiunea modificata .........Si va spun sincer ca atat inceputul practicii dar si intretinerea sau recuperarea ei dupa o zi tensionanta se face prin retragere in liniste pentru mai mult de o ora de rugaciune.
    Si da cat porti umbra rugaciunii o simti grea si daca o pierzi simti un mare gol o neimplinire.Niciodata nu am putut sa imi explic de ce uneori apareau dureri in piept foarte apasatore si stari de tristete profundaatat de tari incat erau insuportabine. Poate veneau din suflet poate era murdarie care iesea afara . daca pierdeai starea ramaneai cu un gol de alta natura, parca lipsea ceva era o neimplinire, cautai ceva si parca fuge de tine. La mine aparea starea de viata irosita, de parca se scurgea timpul si nu mergea in directia care trebuie. Disperare nu am simtit insa si acum cand ma rup prea tare de o anumita traire apare un gol mare si o sftare de inutilitate.De parca am fost lasat pe pamant si nu imi fac treaba. Ma mustra contiinta.
    Rugaciunea inimii are multe trepte. nu stiu daca am avut-o si nici nu afirmam ca am avut-o ci am fost undeva pe o treapta a ei posibil de inceput.
    Am fost la catva preoti si am intrebat ce se intampla de nu pot deveni prea activ in societate si de unde izvoraste starea de melancolie sau tristete uneori. Eram certat ca indraznesc sa cred asa ceva despre mine dar poate faceau bine sa nu ma ia pacatul mandriei.. cu toate ca cel ce se roaga nu prea mai rezoneaza cu mandria.....

    O sa mai completez dar acum sunt la firma si trebuie sa fac o pauza.
    Ultima editare de diasomie : 23 mai 2008 la 16:37
    vand
    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  10. #40
    onixrg Avatar
    onixrg este offline I.E. Mugurel
    Data inscrierii
    martie 2008
    Locatie
    Brasov
    Posturi
    161

    Implicit Re: Cum am devenit crestin!!! - Articol

    aștept cu interes...

    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  11. #41
    Ion Furtuna este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    august 2006
    Locatie
    Pitesti
    Posturi
    2.823

    Implicit Re: Cum am devenit crestin!!! - Articol

    Citat Citat din diasomie Vezi post
    Am fost la catva preoti si am intrebat ce se intampla de nu pot deveni prea activ in societate si de unde izvoraste starea de melancolie sau tristete uneori. Eram certat ca indraznesc sa cred asa ceva despre mine dar poate faceau bine sa nu ma ia pacatul mandriei.. cu toate ca cel ce se roaga nu prea mai rezoneaza cu mandria.....
    Interesant ce ne spuneti domnule diasomie!
    Desi, parerea mea este ca nu sunteti chiar atat de putin activ pe cat va caracterizati: dovada este ca va gasiti timp sa ajutati oamenii prin acupunctura si SuJok, ca ati colaborat la ultima versiune a softului de examinare electrodermala, ca ati deschis un forum pe tema terapiilor complementare si nu in ultimul rand pentru contributiile valoroase de pe forumul Santamia. In plus sunteti, din cate am inteles si cap de familie. Vi se par putine? Mie nu! Si astea numai din cate stiu de pe forumuri.

    Citind cele ce ne-ati impartasit, mi-au venit in minte fericirile. Si n-am putut sa ma abtin sa nu fac conexiuni.
    Ati facut dreptul - "fericiti cei ce flamanzesc si inseteaza dupa dreptate" (Matei 5,6)
    Preferati pacea, linistea, tihna launtrica - "fericiti cei blanzi" (Matei 5,5)
    Va multumesc ca mi-ati oferit un exemplu viu, care imi demonstreaza, inca o data, ca fericirile se refera la diverse categorii de oameni, la diverse temperamente si misiuni. Nu prea se poate ca un singur om sa aiba parte de toate.

    Acum citesc o carte de Bruce Davis "Pacea simpla a sufletului - Viata spirituala a Sfantului Francis de Assisi" -ed. FORYOU. N-am terminat-o, dar indraznesc sa v-o recomand.
    Asa cum spuneti, cine a ajuns sa intrezareasca ceea ce este cu adevarat, are un dor nespus dupa acea stare deosebita. Intr-un seminar de acum cativa ani Jasmuheen vorbea despre "umplerea campului" cu iubire.
    Daca rugaciunea inimii conduce la acea pace si liniste interioara despre care atat de frumos vorbeati, ea nu trebuie tinuta de catre cel care o obtine, dimpotriva trebuie sa o daruiasca in jur. Altfel, se pierde si ramane dorul. Sfintii parinti se retrageau ei in pustie, dar se intorceau la oameni ca sa le daruiasca ceea ce au dobandit. Daruirea creaza fluxul ca ea sa se intoarca chiar daca nu se mai foloseste aceeasi metoda prin care a fost obtinuta.
    E drept ca la tribunal si la recuperari, intr-o societate de consum si mai ales intr-una in care banul a devenit elementul de referinta, e mai greu. Dar nu ma indoiesc ca exista solutii pentru vremurile acestea si ca impreuna putem sa le si gasim.

    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  12. #42
    diasomie Avatar
    diasomie este offline Utilizator Mugurel
    Data inscrierii
    mai 2007
    Locatie
    Iasi
    Posturi
    119

    Implicit Re: Cum am devenit crestin!!! - Articol

    Dle Furtuna, ironia face ca tocmai aceste realizari sociale de care vorbeati sa fie realizate tocmai de cand am pierdut cel mai mult din starea de rugaciune, adica cam de 3 ani. Sa nu ma intelegeti gresit , aici nu discutam cazul meu dar vreau sa expun fenomenul rugaciunii ca vorbind la persoana a III- a. tare mult imi doresc sa demistific acest fenomen nu pentru a-i scdea din importanta ( ca lucrurile de pe care pleaca un val) ci pentru a- face tangibil si altora. DA este posibil ca mirean, ca om de rand sa te rogi si sa obtii rugaciunea inimii, sau macar sa pasesti pe unele trepte mai de jos. Deja vedeti ca nu vorbesc de rugaciunea mintii ci a inimii. Nu sunt in varsta dar trecand prin viata am vazut ca subiectul ori nu este cunoscut ori nu este crezut ori nu este practicata. Este tabu. ce e mai rau pare ca e tabu si pt preoti. de parca ar fi doar apanajul sfintilor. NU, este practica de baza care ar trebui sa ne defineasca ca si crestini.Daca suntem mai mentali ar trebui sa o luam la inceput ca o tehnica. Rezultatele vor apare. trebuie insa determinare, vointa. Spuneam ca am vorbit cu multe persoane despre rugaciune ( cand faceam tratamente/acupunctura) iar esecul era total. Chiar lipsa de interes.Si cu un numar de oameni pana in 2-3 ( apropiati) si cam 2-3 preoti/calugari ) carora le-am spus despre mine ca persoana care a trecut prin chinurile dar si fericirile acestei practici isihaste. Daca as fi postat pe acest forum cu notiuni teoretice ce s-ar fi intamplat? oamenii au nevoie de certitudine, ei sunt inca aceia care cer o minune sau cer sa vada pentru a crede. Asa ca cu riscul "de a fi luat in balon" sau cum vreti voi , vizand ironia , am hotarat sa fac un pas si sa expun fenomenul aplicat pe un caz...pe mine.Poate doar or intelege mai multi cu ce si cum se mananca.
    Sunt si pericole multe. pentru ca nu se termina lupta cand ai dobandit rugaciunea ci lupta se contiunua si isi schimba mereu forma.
    Ma numeati cap de familie. Am fost, dar nu mai sunt..si va spun ca in parte se datoreaza starii de non combat , de dorinta de retragere, de lipsa de implicare pe care o genereaza in tine o astfel de viata. Esti multumit acum si aici cu ce ai si apare tendinta ca problemele pe care nu reusesti sa rezolvi ( a se citi influenta in sens metafizic) sa le abandonezi sau ocolesti. E noncombat e lipsa de "coarne" ca sa ma exprim frumos. Si se vede in jur si apar reprosuri sau intrebari vis a vis de lipsa de implicare.
    Asta e cel mai mare risc vis a vis de practica ( pentru cei care chiar vor sa "lucreze" si nu pentru cei car ii intereseaza barfa) Ce puteti intelege de aici , starea de non combat ( prost vazuta la firma sau in societatea mercantilista) este si in familie sau in relatiile cu cei apropiati.Cu aceleasi efecte.Am insa o fetita frumoasa, la care tin enorm. Nu regret nimic din urma.

    Astea ar fi la capitolul greutati.Alaturi de stari (OCAZIONALE)de tristete cand te copleseste parca suferinta din jur sau de lupta pe unele planuri ( / in vis ca parte activa)cand probabil se fac "licitatii" pe undeva pe sus pentru tine. )

    Beneficii sunt enorme.( ca pana acum am vorbit doar de greutati sau obstacole)
    Apare starea ca orice faci te implineste chiar si ce nu ti se potriveste. Dispare lipsa nemultumirii. Se lasa pe fata un calm senin. Timpul evita parca sa te marcheze. Sunt multe lucruri stari care nu pot fi transpuse in cuvinte.
    Practica e simpla dar trebuie perseverenta.Probabil trebuie si motivatie.
    Nu se gaseste succes prin lucruri complicate. Cateva lucruri sunt esentiale.1) unde este constiinta omului acolo se duce si energia, esenta simtirea lui. De aceea va spunem de pericolele monitorului. te proiecteaza inafara corpului. te alieneaza de rugaciune. Cel mai simplu sfat de practica este sa te retragi , cu ochi inchisi si asa cum spun Parintii sa iti cobori mintea sau contiinta in camara inimii. nu e nimic metafizic aici cu toate ca fundamentul poate fi explicat . Pur si simplu cat mai mult timp pe zi incera sa iti simti respiratia , cum intra si iese aerul din tine. Doar atat Inspir , expir , inspir expir. simte si pauza dintre respiratii ca fiind acel stop , acel gol..etern care face ca timpul sa se opreasca.Dupa darul fiecaruia apar modificari. Nu vorbesc de nimic paranormal aici. Pur si simplu Se obisnuieste omul, fiinta lui sa isi constientizeze pieptul , inima si sa mai coboare din cap cu care in mod gresit crede ca gandeste. si Poate , daca il atinge si o revelatie, omul ca fiinta nu este in cap cu in piept.Omul se linisteste si incepe sa SIMTA. e o noua stare . Nu sa gandeasca ci sa simta. Se spune comparativ ca femeia vede o floare si o miroase minunadu-se de cat de frumoasa e, iar barbatul matematic mental declara uite ca are doua petale pe stanga doua pe dreapta si a cincea parca e mai mica. Dupa cum poat fiecare dupa aetapa de constientizare a pieptului se poate sa introduca rugaciunea monologhica.( sunt adeptul celei intr-un singur cuvant)
    Variante sunt multe pt ce am spus pana acum. Parintii spun ca trebuie sa incepi cu rugaciunea si sa o repeti pana coboara in inima. am incercat varianta aceasta si dupa o perioada am reusit sa-i vad efectele. E o problema, sau la mine a fost una. Rugaciunea se spune ca alunga gandurilesi linisteste minte. Dac insa unui om agita ii mai dau sa repete ceva tot timpul poate apare o perioada de surexcitare mentala. Ca o durere o arsura data de permanenta activitate a mintii. Minte nu prea mai are timp de prostii se dreseaza e ocupata dar e obosita. Si se intampla fenomenul ca daac omul e cam mental prin felul lui ramane cramponat cu constinta in cap cu sanse mici de a-i cobora in inima. ramane la stadiul de rugaciune a mintii. se poate sa abandoneze. Repet am facut si varianta aceasta . Merge dar nu prea mi s-a potrivit.
    Iertati apropiera dar in vijnana comentata de osho o sutra veche prezenta ideea ce am expus-o anterior cu constientizarea respiratiei pt linistirea gandului a sufluilui si coborarea constiintei mai jos. Nu se numeste deloc rugaciunea inimii dar schimba complet omul stare lui si e premergatoare pentru mine. Dupa momentele in care pierdeam apropierea de rugaciune si reincercam apropierea in gratiile ei, efortul meu s-a dus tot timpul in directia constientizarii respiratiei si mai mult chiar a sunetelor facute de plamani cand plimba aerul. La mine dupa 3-4 zile de exercitiu( in momentele libere, cand conduc / pe autobuz/ inainte de culcare, cand ies in natura si general cand imi permit) deja apar efectele. Calm , liniste , recentrare pe piept. Daca insist incep sa simt ca primesc efectiv energie din exterior prin fiecare inspir, simt ca imi cresc fortele, simt ca ma dilat, extind, vibrez inafara corpului fizic dar simt si ca ceva din interior ca o flacara mica( o fi spiritul cristic??) se inteteste de parca ar primi "gaz" . Mai mult, nu stiu daca asa afacut natura dar cand respir aud un HHHhhhhh... vibrand si parca ma indeamna sa continui cu Hhhri...stooos...cu partea a doua pe expir. Atunci Il simt vibrand in mine odata cu aerul care intra si care iese. Daca se insista poate aparea si clikul...parasirea mintii si starea de plonjare efectiva in inima. Gandurile aproape ca dispar.Apare o stare de cunoastere fara obiect, starea de simtire in toare directiile - spatial dar si temporal.
    Ultima editare de diasomie : 24 mai 2008 la 10:36
    vand
    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.


    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  13. #43
    Ion Furtuna este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    august 2006
    Locatie
    Pitesti
    Posturi
    2.823

    Implicit Re: Cum am devenit crestin!!! - Articol

    Citat Citat din diasomie Vezi post
    tare mult imi doresc sa demistific acest fenomen nu pentru a-i scdea din importanta ( ca lucrurile de pe care pleaca un val) ci pentru a- face tangibil si altora. DA este posibil ca mirean, ca om de rand sa te rogi si sa obtii rugaciunea inimii, sau macar sa pasesti pe unele trepte mai de jos.
    OK! In conditiile acestea poate incercati sa deschideti un topic pe tema rugaciunii ca tehnica de ajutor sau de dezvoltare personala. Cu rugamintea de a prezenta lucrurile extrem de simplu, in propozitii scurte si concise, pentru a putea fi accesate cu usurinta de cat mai multi oameni. Cei care au practica rugaciunii poate vor da si ei o mana de ajutor.
    am vazut ca subiectul ori nu este cunoscut ori nu este crezut ori nu este practicata. Este tabu. ce e mai rau pare ca e tabu si pt preoti. de parca ar fi doar apanajul sfintilor. NU, este practica de baza care ar trebui sa ne defineasca ca si crestini.
    Si eu impartasesc aceeasi opinie. Din cate am aflat, rugaciunea inimii a inceput sa fie "desecretizata" din mediul monahal undeva la nivelul anilor 45-50 (la noi). Iar cei care au practicat-o nu au putut sa si o dea catre publicul larg din pricini politice.
    Eu am aflat de ea la inceputul anilor 90 din "Pelerinul rus".
    Adica, exista si circumstante atenuante pentru situatia existenta.
    Daca as fi postat pe acest forum cu notiuni teoretice ce s-ar fi intamplat? oamenii au nevoie de certitudine, ei sunt inca aceia care cer o minune sau cer sa vada pentru a crede. Asa ca cu riscul "de a fi luat in balon" sau cum vreti voi , vizand ironia , am hotarat sa fac un pas si sa expun fenomenul aplicat pe un caz...pe mine.Poate doar or intelege mai multi cu ce si cum se mananca.
    Probabil ca s-ar fi intamplat o minune! De data asta pentru dumneavoastra. Eu va multumesc pentru ceea ce ati scris.

    Practica e simpla dar trebuie perseverenta.Probabil trebuie si motivatie.
    Parca numai in rugaciune? Atunci cand vrei sa faci ceva bine, atat de bine cat se poate este nevoie si de perseverenta si, mai ales, de motivatie.
    Iar cand motivatia se numeste iubire, atunci chiar ca merg toate ca pe roate.

    Care iubire? Ei, aici este o alta poveste.

    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

  14. #44
    oradeauravietii Avatar
    oradeauravietii este offline Utilizator Mugurel
    Data inscrierii
    ianuarie 2007
    Locatie
    Timisoara
    Posturi
    148

    Implicit Re: Cum am devenit crestin!!! - Articol

    Minunate marturisiri draga diasomie.
    Alatur si eu multumirea mea, celorlati colegi si cititori ai forumului pentru darul de iubire pe care l-ai facut, pt curajul si acuratetea marturisirii.
    Dupa Pelerinul rus- pomenit aici de dl Furtuna, am regasit subiectul redat deosebit si ca tehnica si ca efecte in cartea tradusa de maica Siluana, pe care indraznesc sa o recomand tuturor

    Carti de referinta, site-uri de referinta


    Zilele trecute am vazut-o din nou in librarii alaturi de o alta carte
    Celalalt Noica, reeditata!

  15. #45
    Ion Furtuna este offline I.E. De'al casei
    Data inscrierii
    august 2006
    Locatie
    Pitesti
    Posturi
    2.823

    Implicit Re: Cum am devenit crestin!!! - Articol

    Citat Citat din diasomie Vezi post
    Rugaciunea se spune ca alunga gandurilesi linisteste minte.
    Am folosit-o pentru a alunga gandurile straine iar potolirea venea foarte repede, in general dupa a treia repetare cu concentrare asupra actului respirator. Dupa 6-7 repetari reveneam in matca si calmul interior se restabilea.

    In legatura cu rugaciunea si efectele ei. Am vazut un film cu parintele Cleopa care spunea ca este de mare ajutor calugarilor. Ceea ce m-a facut sa ma gandesc la eficienta ei au fost tot spusele parintelui care zicea ca din 10.000 de calugari care practica rugaciunea inimii, unul dobandeste focul interior. Descrierea pe care o facea acestui fenomen semana foarte tare cu relatarilor celor care relatau despre ceea ce au simtit la trezirea lui Kundalini prin yoga. Apoi tot parintele Cleopa spunea ca dintre cei care au dobandit focul interior, 1 din 10.000, dobandeste calatoria in duh.
    Inmultind cele doua cifre se ajunge la o cifra care este posibila o cateva generatii de calugari. Daca socotesc ca acei 10.000 este mai mult o metafora decat o data certa, atunci inseamna ca ea are efect dar in cazuri rare.

    Mie mi-a ajutat ca sa scap de "posturile straine" care fac sa creasca adrenalina si duc la stare de surescitare. Prin urmare o recomand tuturor celor care se supara usor, se simt stresati, sunt nevrozati sau epuizati nervos dar si fizic. Incercam impreuna sa o spunem de cateva ori (chiar daca ea se spune in gand). Apoi tine de fiecare sa o practice si sa-i simta efectele benefice, chiar la nivelul acesta extrem de simplu.

    Marele avantaj este acela ca este usor de invatat, o poti spune oriunde si dupa un timp extrem de scurt se simt efectele. Adica exact ceea ce are nevoie omul modern: simplitate si eficienta. Cu conditia esentiala sa o foloseasca.

    Pentru a vizualiza link-urile sau imaginile din semnaturi, numarul postarilor dvs. trebuie sa fie 10 sau mai mare. Momentan aveti 0 postari.

Pagina 3 din 5 PrimulPrimul 12345 UltimulUltimul

Subiecte Similare

  1. Pilde crestin ortodoxe
    De Mihaitza in forum Crestinismul
    Replici: 75
    Ultimul post: 20 mai 2010, 09:12
  2. Articol scris de A.Cotrobescu pt.Congresul AAR
    De gabryna in forum Astrologie
    Replici: 11
    Ultimul post: 29 ian 2009, 13:49
  3. Manuscrisele de la Marea Moarta - Articol
    De lovelife in forum Crestinismul
    Replici: 15
    Ultimul post: 26 ian 2009, 16:31
  4. Radio crestin ortodox
    De cristicarstea in forum Discutii libere
    Replici: 0
    Ultimul post: 11 dec 2006, 15:13
  5. Articol despre "Ignat"
    De Eternal_light in forum Alimentatia sanatoasa
    Replici: 1
    Ultimul post: 03 nov 2006, 14:12

Reguli postare

  • Nu puteti crea subiecte noi
  • Nu puteti posta replici
  • Nu puteti posta atasamente
  • Nu puteti sa va editati postarile
  •